Chinurile angajatului român: datoriile duble faţă de salariu şi ruşinea

În ultimii ani preţurile au crescut, dar salariile au rămas cam la acelaşi nivel, dacă nu chiar au scăzut. Influenţele economice externe au jucat un rol destul de important în destabilizarea bugetelor familiale. Dar pe lângă aceşti factori, chiar şi membrii familiilor şi-au “sabotat” singuri împărţirea bugetelor printr-o proiectare greşită a lor sau chiar prin lipsa unui plan pentru ele. Sunt câteva din concluziile la care au ajuns specialiştii în urma cercetării online iVox “Cum reacționați în situații financiare dificile?”. Aceasta a fost făcută pe un eşantion de peste 4.000 de persoane, dintre care 80% au vârste cuprinse între 25 și 55 de ani și venituri între 1.000 și 3.000 lei. Şi deşi un salariu de 2.000 de lei este considerat, la noi, destul de mare, Aurora Liiceanu, crede că „venitul de 2.000 de lei este modest pentru o persoană care are familie”.

Potrivit datelor Kruk România, pe 2014, datoria medie a unui român din baza lor de date ajungea la peste 7.200 de lei, adică la mai bine de 4 salarii medii nete pe economie. Cu toate acestea, majoritatea copleşitoare a portofoliului companiei este compus din datorii la creditele de nevoi personale, pe locul doi fiind datoriile din industria telecom.

Tot mai mulţi datornici

Indiferent de jobul pe care îl aveţi, acesta nu este niciodată sigur, de aceea un buget bine plănuit vă poate scoate din dificila situaţie de a avea probleme financiare. Cercetarea celor de la iVox relevă faptul că peste 60% dintre respondenți s-au confruntat cu probleme financiare în viața de adult. Totodată, numai unul din trei români este mulțumit de situația financiară curentă.

87% dintre respondenţi se simt foarte afectaţi de existenţa datoriilor. 45% dintre românii chestionaţi îşi pun problemele de seama situaţiei economice generale, în timp ce ghinionul – fie că vorbim de problemele de şomaj, boală sau alte evenimente neprevăzute- este scuza pentru unul din cinci români. În schimb, doar unul din trei își asumă problemele și sunt de părere că propriile decizii și comportamentul lor sunt cauza problemelor ivite.

Datoriile stârnesc ruşine

Multor români le este ruşine să recunoască faptul că au datorii, în primul rând față de propria persoană(42% dintre ei), iar 24% dintre respondenţi simt ruşine față de familie, se mai arată în sondajul iVox. Nesiguranța zilei de mâine îi poate face pe 60% dintre respondenți să-și piardă încrederea în forțele proprii, iar 50% consideră că astfel de situaţii sunt greu de controlat.

Citeşte şi: 44 de internshipuri plătite la eMAG

„Am remarcat faptul că aproximativ 87% dintre respondenți consideră că au o părere bună despre ei, un procent mare ce se poate explica mai degrabă prin dezirabilitatea socială și dorința de a expune o identitate pozitivă. Acest procent alăturat celui de 61% a celor care au întâmpinat probleme financiare neplata facturilor și a ratelor bancare pledează pentru această explicație, conform căreia încrederea evazivă în propriile forțe, nu duce la acțiune, ci la depărtarea de realitate” a declarat Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.

Falimentul personal

Oricât de ruşinaţi am fi de datorii, indiferent de felul acestora, neachitarea lor nu este pasul final. Potrivit celor de la Kruk România, majoritatea ajung să rezolve datoriile pe cale amiabilă şi sub un procent dintre ei sunt executaţi silit.

Zilele acestea se discută în Parlament o nouă formă a legii Falimentului Personal, soluţie care nu este chiar atât de bine văzută de nimeni. „Falimentul personal este o chestiune de responsabilitate socială. Trebuie clarificată strategia de responsabilizare a individului. Oamenii nu ar trebui să îşi lase rezolvarea problemelor pe seama statului”, a mai spus Aurora Liiceanu.

Tomasz Ignaczak, directorul general al Kruk România, spune că falimentul personal este un proces foarte dificil prin prisma faptului că va trebui să ne lăsăm pe mâna altora în gestionarea finanţelor personale.