Cum aduci diaspora înapoi acasă

La Cotroceni a fost ieri aglomerație mare. Diplomați, parlamentari, directori de instituții publice, alături de antreprenori, specialiști și ONG-iști s-au adunat să reafirme că avem nevoie de românii din diaspora pentru ca România să recupereze decalajul față de Occident. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că nu putem ignora jumătate din România activă- cea care muncește peste hotare. „Acum punem piatra de temelie la crearea unui nou cadru, în care preocuparea pentru diaspora să devină o prioritate națională”. Președintele a adăugat că românii plecați în străinătate reprezintă o oportunitate pentru România datorită experienței, expertizei și a rețelelor de contacte pe care le-au câștigat. „Din păcate, prea puțini români de peste hotare au planuri concrete de întoarcere acasă”, a recunoscut președintele. Și a adăugat că trebuie să știm cine sunt și ce îi preocupă pentru a le oferi oportunități concrete de a-și investi talentul și resursele acasă.

Premierul Dacian Cioloș a afirmat că în lumea de azi, în care toți circulăm mult mai mult ca înainte și în care conectarea între acasă și afară e un lucru firesc datorită noilor tehnologii, diaspora nu mai reprezintă o formă de separare și că lumea de azi e o comunitate globală a cunoașterii și inovației.
De aceea statul ar trebui nu doar să încurajeze revenirea românilor plecați în țară, ci și stabilirea și întărirea legăturilor culturale și de afaceri între românii care decid să rămână în țara de adopție și cei din România. „Cred că și românii din afară așteaptă aceleași lucruri ca și cei rămași în țară: reforma statului și evoluția serviciilor sociale”. Dacian Cioloş a afirmat că românii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă nu numai din cauza salarizării, ci mai ales din cauza calităţii serviciilor sociale din România. Printre măsurile evocate de premier în acest context se află dezvoltarea rețelor profesionale, noi platforme de informare privind accesarea fondurilor europene sau serviciile publice, programe de cercetare în parteneriat între unități din România și din străinătate, dar și crearea unei Agenții pentru Investiții și Promovare Comercială care să aibă printre scopuri stimularea implicării românilor din diaspora, dar și a investițiilor românești în străinătate. "Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri, dacă e să ne uităm la partea economică, remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potenţialul economic şi investiţional putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro", a precizat Cioloş.

Invitat în conferință, expertul internațional Kingsley Aikins a afirmat că ar trebui să învățăm din experiența altor țări cu o diasporă puternică, precum China, Israel, India sau Irlanda. „Înainte dacă plecai, plecai pentru totdeauna. Acum oamenii trăiesc conectați la nivel înalt, trăiesc transnațional. Tehnologia și comunicațiile au schimbat totul. Ai nevoie de prieteni globali pentru a supraviețui. Geografia e istorie, de aceea diaspora e foarte importantă”, a afirmat specialistul.

Facilități fiscale și joburi în companii de stat

Soluțiile propuse de antreprenorii și specialiștii în finanțe care au participat la eveniment vizează acordarea unor facilități fiscale celor care angajează români din străinătate, impunerea unor cote de angajare în companiile de stat sau sprijin, din fonduri europene, pentru deschiderea de afaceri în țară.

Wener Braun, președinte al Clubului Economic German din Brașov, spune că a sfătuit investitorii străini să vină cu forță de muncă din diaspora românească. „Brașovul poate deveni un hub puternic în domeniul aviației, dar e limitat de lipsa resursei umane calificate. Mulți specialiști au emigrat iar când încerci să-i aduci înapoi ești întrebat despre sistemul de educație din România și de cel de sănătate. Statul ar trebui să acorde facilități fiscale firmelor care aduc înapoi în țară specialiști din diaspora”, spune Braun, care a lucrat în cinci țări înainte de a se întoarce în România pentru a deschide o afacere aici. Potrivit acestuia, în prezent sunt specialiști care lucrează în România, dar sunt asigurați în sistemele sociale din Germania. El a propus, de asemenea, adoptarea unui model german care folosește specialiștii retrași din câmpul muncii pentru a lucra în consultanță.

Andrei Stamatian, prim-vicepreședinte CEC, propune ca statul să impună companiilor unde este acționar majoritar să angajeze un procent, cuprins între 1 și 5%, de români care au învățat sau au lucrat în diaspora. Nivelul minim de salarizare ar trebui de asemenea specificat, crede acesta.

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri și preşedinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători, propune crearea unui ecosistem de afaceri dezvoltate de tinerii plecați cu burse în străinătate, pe modelul România Startup din 2014, „prin care s-au creat peste 1600 de firme, peste 4000 de lucuri de muncă și 80 de incubatoare de afaceri”. Acesta ar trebui să includă educație antreprenorială, mentorat și acordarea de granturi, iar finanțarea s-ar putea face din fonduri europene. „E un model folosit cu succes și în alte țări. În plus ar trebui să se adauge start-up-urilor o componentă de internaționalizare (modelul de afacere să fie ușor de replicat în altă parte) și conectivitatea între beneficiari, pentru că multe idei sunt complementare”.

Matei Păun, managing partner la BAC Investment, întors în țară în 1997, spune că instrumentul cel mai puternic al unui Guvern este Codul Fiscal și că acesta ar putea fi folosit și în relația cu diaspora. „Tratatele de dublă impunere cu Italia și Spania, vechi din 1977 și 1979, ar trebui renegociate pentru ca românii din afara țării să-și poată investi banii în România, având în vedere nivelul taxelor de la noi din țară”. O altă propunere vizează obligațiunile pentru diaspora, care ar putea avea un rol în programele de infrastructură. „Dacă ar fi legate strict de anumite proiecte și ar fi gestionate în mod transparent ar duce la recâștigarea încrederii românilor din diaspora și ar folosi și o parte din banii diaporei pentru dezvoltarea țării”.

Și Florentin Banu, antreprenor în serie, crede că fiscalitatea redusă din România ar trebui să atragă averile românilor plecați din țară și că e un argument care ar trebui scos în evidență. Prezent la discuții, Nicolae Rațiu a afirmat că a fost dificil să faci afaceri corecte în România în ultimii 25 de ani, în mare parte din cauza corupției. „Guvernul de tehnocrați îmi dă speranțe. Multe dintre problemele României ar putea fi rezolvate de acest Guvern, iar două dintre provocările actuale sunt Programul Național de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale- care e obligatoriu de cinci ani dar până acum doar 20% din populație s-a asigurat- și protejarea domeniului silvic, supus unor defrișări masive și ilegale”, a spus Rațiu.

Felix Pătrășcanu, CEO Fan Courier și unul dintre inițiatorii proiectului Repatriot, care militează pentru reîntoarcerea românilor în țară pentru a deschide o afacere, a subliniat că sunt mulți români care au realizat lucruri extraordinare acolo unde au ajuns și vor să împărtășească cu alții ce au învățat. „În plus, ei pot aduce în România spiritul civic pe care l-au deprins în alte țări”, a adăugat Pătrășcanu. Potrivit consilierului prezidențial Sandra Pralong, propunerile făcute în cadrul conferinței vor fi adunate într-o Carte Albă, astfel încât discuția să fie menținută vie și să ducă la lucruri concrete.