Cum îți educi emoțional copilul! Învață-l cum să gestioneze stresul și stările de anxietate

Un factor care contribuie la prezența tulburărilor psihice în ziua de azi este stresul, trăirea unor stări de anxietate, îngrijorare, fobie, tulburări psihosomatice. Pentru acestea este nevoie de relaxare. Relaxarea se bazează pe un sistem de tehnici mentale și musculare științifice care duc la reducerea încordării, a anxietății, depresiei, stresului. Nu este, însă, suficient ca un client să poată avea abilitatea de a se relaxa, acesta trebuie să fie capabil să se relaxeze atunci când o dorește, mai exact trebuie să stăpânească tehnica și s-o utilizeze la nevoie.

Încurajează-ți copilul să își confrunte fricile

Tendința firească este aceea de a evita situațiile care au potențial anxios, de a fugi de o temere. Din acest motiv, anxietatea provocată de anumite situații se menține, chiar se amplifică în timp. Dacă un copil este educat să își înfrunte fricile, va învăța că sentimentul de disconfort se va reduce de la sine, în timp. Corpul nostru nu poate rămâne anxios la nesfârșit, ajungând să se calmeze. Studiile demonstrează că anxietatea se reduce într-o perioadă cuprinsă între 20 și 45 de minute, dacă rămâi în situația stresantă și o confrunți. În cazul copiilor, o expunere treptată la situația stresantă este cea mai adecvată metodă. Nu forțați nota, nu vreți să îi speriați și mai tare sau să le transmiteți mesajul că e ceva în neregulă cu ei dacă simt teama sau devin anxioși.

Învață-ți copilul că este în regulă să nu fie perfect

Deseori ne încurajăm exagerat copiii, educându-i că trebuie să aibă succes în practicarea unui sport, în performanțele școlare sau alte activități desfășurate. Uităm uneori că cei mici au fiecare ritmul lor, talentele sau plăcerile personale. Dar este foarte important ca încă de mici să învățăm să ne acceptăm imperfecțiunile și greșelile. Motivația interioară apare atunci când faci cu plăcere un anumit lucru, nu când devine o obligație și un cadru pentru evaluarea ta ca om (dacă ai performanțe ești valoros, iar dacă nu…). Alegerea personală are întotdeauna un cuvânt greu de spus, indiferent de vârstă. Rolul părintelui este acela de a îndruma, nu de a trasa din prisma proprie ceea ce trebuie să facă cel mic.

Focus pe activități relaxante

Învață să îți faci timp pentru activități pe placul celui mic, pe care își dorește să le desfășoare cu tine. Nu considera ca un copil, întrucât este lipsit de grijile unui adult, nu poate avea motive de stres, supărare sau anxietate.
Nu desconsidera universul lui, care pentru el este la fel de mare și important precum este al tău pentru tine. Timpul pe care i-l acorzi purtând discuții cu el, ascultându-l și dând dovadă de înțelegere și sprijin pentru problemele lui este la fel de important precum hrana, igiena, afecțiunea sau protecția.

Fii un model pentru el

Cu toții știm că părinții reprezintă modele pentru copiii lor. Din acest motiv, ei vor imita ceea ce văd la părinți. Daca părintele va căuta să evite situațiile cu potențial stresant, la fel vor proceda și copiii acestora. În schimb, dacă îți faci timp pentru tine, dragă părinte, ai grijă de nevoile tale și îți infrunți temerile, copilul va învăța să aibă grijă de sine și să fie mai curajos.

Ajuta-l în luarea deciziilor, nu o face în locul lui

Deseori avem tendința de a interveni, rezolvând probleme în locul copiilor. Evident, avem în minte cele mai bune intenții și suntem convinși că astfel îi ajutăm. Dar în realitate, nu le permitem să își dezvolte la rândul lor strategii pentru rezolvarea problemelor și îi menținem într-o permanentă așteptare. Treptat, se vor obișnui că orice problemă apare, cineva va interveni să îi salveze. Renunță la acest comportament și încearcă să ghidezi copilul pentru a găsi singur soluția.

Metode de reducere a anxietății la copii

1. Relaxarea progresivă a mușchilor
Această tehnică presupune concentrarea atenției asupra propriului corp, astfel încât să alungăm tensiunea din mușchi și să dobândim o stare de relaxare.

Mai întâi așează-te întins sau într-o poziție comodă și respiră de câteva ori adânc. Apoi, începând de la vârful piciorului, fii atent la felul în care se simte fiecare parte a corpului tău. Dă-ți timp să te concentrezi câteva momente asupra fiecărei părți a corpului, fără să te grăbești: fii conștient de toate senzațiile care apar în acea zonă, fără să încerci să le schimbi. Este ca și cum ai fi un simplu martor la ce se întâmplă în corpul tău: pot fi senzații de greutate, tensiune, furnicături, relaxare, etc. După etapa de conștientizare urmează relaxarea: imaginează-ți că mușchii devin tot mai moi și mai grei. Cât timp îți induci această senzație respiră adânc și liniștit. După ce ai relaxat toate părțile corpului mai stai câteva secunde și fii atent la respirația ta, care este tot mai liniștită. Apoi, progresiv, începe să îți miști mâinile, picioarele, gâtul, dezmorțește-te și revino la starea ta naturală. Dacă exercițiul este bine făcut ar trebui să te simți odihnit ca după un pui de somn.

2. Exerciții de respirație
Exercițiile de respirație urmăresc să înlocuiască respirația superficială și sacadată pe care o simți când ești stresat cu una mai profundă, denumită și respirație abdominală. Există numeroase modalități de a dobândi o respirație profundă. Mai jos sunt prezentate câteva dintre ele:

-Tehnica bambusului. Presupune să inspiri cât mai adânc și apoi să expiri treptat, dând aerul afară pe segmente, cu pauză de o secundă între ele (așa cum tulpina de bambus este formată din câteva segmente întrerupte între ele așa trebuie să fie și expirația). Procedând astfel elimini mult mai mult aer decât atunci când expiri tot aerul odată.

– Expirația dublă. Inspiră pe nas cât mai adânc, numărând în gând până la 4 și apoi ține-ți respirația, cât timp numeri tot până la 4. Apoi expiră pe gură, numărând în gând până la 8. Alternează această secvență de respirație timp de câteva minute.

– Respirație alternativă. Acoperă-ți cu degetul o nară, inspiră adânc și apoi expiră pe gură. După ce respiri de câteva ori astfel schimbă nara și repetă același lucru. Se spune că acest exercițiu stimulează alternativ ambele emisfere cerebrale.

– Respirația abdominală. Pune-ți mâna pe abdomen și imaginează-ți că acolo este un balon care se umple și se golește încet de aer. Imaginează-ți că atunci când inspiri în interior intră o stare de bine, și tensiunile sunt eliminate pe măsură ce expiri.

3. Exerciții de meditație

Meditația nu este neapărat un act ce ține de religie sau de spiritualitate. Ea se referă în esență la golirea minții de gândurile de peste zi, care au tendința să se tot învârtă în mintea noastră. Bineînțeles, există numeroase metode de a medita, cele mai cunoscute fiind mantrele, în care rostești un sunet constant și ritmic, pentru a-ți alunga celelalte gânduri din minte.

Toate aceste exerciții îți pot reduce starea de anxietate cu o singură condiție: să fie practicate regulat, adică măcar o dată pe zi, spun specialiștii.