EXCLUSIV Andreea Paul-Vass, despre manifestările din stradă şi creşterea economică a României

Primul „cuvânt de ordine“ în Europa: disciplină fiscală

Se aşteaptă un nou tratat sau acord interguvernamental cu reguli de conduită mult mai drastice, mai rigide şi cu sancţiuni ferme aplicate. Bătălia care se dă la momentul actual în zona euro urmăreşte restabilirea încrederii. A încrederii în disciplina fiscală, în capacitatea de redresare economică şi în accelerarea reformelor, din care cea mai dură este cea a pensiilor.

Comisia Europeană a revizuit drastic, în sens negativ, prognozele de creştere economică în zona euro, de la 1,8% în luna aprilie 2011 la 0,5% în luna noiembrie 2011.

OECD prevede o creştere economică chiar mai mică, de 0,2%, faţă de nivelul de 2% prognozat anterior. În noiembrie 2011, OECD a avertizat că va urma o perioadă de recesiune uşoară pentru zona euro, începând din ultimul trimestru din anul 2011 şi continuând în primul trimestru din anul 2012, cu o creştere economică negativă, de -1%, respectiv de -0,4% comparativ cu trimestrele anterioare.

Angela Merkel declara sugestiv că Europa trăieşte cele mai dificile ore de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Starea zonei euro este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-a dat recent semnalul unei noi furtuni economice europene. Agenţiile de rating au degradat ratingurile unor state precum Franţa şi Austria, care până nu demult reprezentau un exemplu de stabilitate economică. Pe acelaşi trend s-au înscris Spania, Italia, Portugalia şi Grecia, în timp ce ratingul României a fost revizuit în sens pozitiv, ţara noastră fiind inclusă în categoria recomandată pentru investiţii. Suntem într-o regiune cu două economii cu uriaşe probleme: Grecia şi Ungaria, unde austeritatea va fi virulentă în acest an.

Amenzi fixe şi variabile pentru statele care nu respectă disciplina fiscală

La Summitul de la Bruxelles din luna decembrie au fost trasate principalele modificări care vor interveni în legislaţie. Ele privesc accentuarea supravegherii în domeniul fiscal şi monitorizarea atentă a dezechilibrelor macroeconomice. Rigurozitatea este cuvântul de ordine în Europa. Prudenţa în România. Evoluţiile economice sunt legate de indicatori relevanţi pentru a asigura bazele unei economii solide, cum este, de pildă, limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB.

Procedura de deficit excesiv se va declanşa în două situaţii: dacă deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB sau dacă, – în condiţiile în care datoria publică este mai mare de 60% din PIB– , nu se respectă reducerea anuală a diferenţei între datoria publică (ca procent din PIB) şi ţinta de 60% din PIB cu 1/20 în ultimii 3 ani (regula 1/20).

Se păstrează practica formulării de recomandări frecvent utilizată de Comisia Europeană, completată de măsuri de prevenire în cazul dezechilibrelor fiscale sau macroeconomice. Mecanismul de sancţionare aplicat în cazul în care nerespectarea continuă este mult mai riguros. Sistemul prevede amenzi fixe şi ulterior variabile pentru statele care se abat de la ţintele stabilite şi nu iau măsuri de corectare. Amenzile vizează deocamdată doar statele din zona euro. Proasptele retrogradări cred că vor înăspri şi mai tare regulile trasate până acum, dovedite a fi insuficiente.

România se află printre ţările care au decis să adere la aceste reguli de disciplină fiscală, conştientă fiind că astfel se creează şi se consolidează credibilitatea la nivel european. Înseamnă că România, asemenea celorlalte state, va analiza mai atent deciziile de politică economică şi va măsura atentă rezultatele şi eşecurile. Deciziile UE nu sunt luate de dragul raportărilor şi al birocraţiei sau pentru a ne pedepsi la primul pas greşit, ci pentru a avea un tablou corect al statelor europene sănătoase economic, al partenerilor de încredere în caz de noi turbulenţe, asemănătoare celor la care am asistat. Este clar că România trebuie să continue să se reformeze pentru a deveni un stat prosper, iar aceste repere ne oferă cadrul de orientare.

An electoral = pomeni electorale?

Alegerile electorale vor fi piatra de încercare a economiei româneşti. Nu vom mai putea da vina pe influenţele nefaste ale situaţiei din jur; altfel vom suporta consecinţele economice ale alegerilor din 2008 pe care le-am plătit cu toţii cu vârf şi îndesat. Trecutul ne-a arătat că românii votează de multe ori impulsiv, nu în funcţie de programe publice realiste. Acum însă, deşi pomana electorală le poate părea multora tentantă, trebuie să conştientizăm responsabilitatea votului exprimat. Credibilitatea noastră în Europa depinde de a ne menţine fermi în atingerea ţintelor asumate: deficit bugetar de 1,9%, inflaţie de 3%, creştere economică de peste 2%. Mizăm pe faptul că rezultatele ne garantează acţiunile viitoare: guvernul a dovedit că are capacitatea de a scoate România din criză şi de a o readuce pe traseul creşterii economice.

România are o şansă importantă de a se afla în postura de insulă de stabilitate în zona est-europeană, dar şi în Europa, în general. Suntem în acest moment o ţară recomandată pentru investiţii, avem o monedă stabilă şi o economie pe trend ascendent. Sunt tocmai premisele necesare de dezvoltare economică în următorii ani. Avem obligaţia să nu ratăm această şansă, după atâta efort şi suferinţă, chiar dacă este an electoral.

Creştere estimată a exporturilor cu 11%

Alături de agricultură, industria orientată către export a susţinut puternic în anul 2011 creşterea economică. Exporturile vor avea o contribuţie semnificativă şi anul acesta, dar vor rămâne sub puternica influenţă a evoluţiilor economice din UE. Mizăm pe o creştere a exporturilor tot cu două cifre, de circa 11%, în anul 2012, mult sub nivelul anului trecut.

Criteriul pe baza căruia se evaluează sectoarele industriale cu şanse de export a rămas acelaşi: prezenţa avantajelor competitive. Din acest punct de vedere, sectorul auto rămâne în top. În plus, România se bucură de avantaje competitive în tehnologia informaţiei şi a industriilor creative.

Recent am obţinut dreptul de a exporta carne de porc şi produse din carne de porc în UE şi în ţările terţe. Decizia Comisiei Europene este una extrem de favorabilă, în condiţiile în care potenţialul crescătorilor şi procesatorilor de carne de porc de a participa la comerţul intra-UE şi la export este estimat la valori cuprinse între 30 şi 60 milioane de euro anual, ca să vă dau doar un exemplu.

Nu în ultimul rând, nu avem şansa de menţine ritmul de creştere a exporturilor de peste 20% înregistrat anul trecut, soluţia este de a ne orienta către statele din afara UE: ţările emergente, pieţele din Orientul Apropiat şi cele din nordul Africii.

Există condiţii favorabile pentru o creştere economică?

Rezultatele economiei confirmă că măsurile pe care le-am luat până acum, chiar dacă au fost dure, au fost benefice. Fără ele nu puteam pune bazele unei creşteri economice sănătoase, decât în visele populiste. Suntem ţara cu cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul al treilea al anului 2011 faţă de trimestrul anterior. Salariul mediu real şi-a reluat creşterea foarte uşoară în anul 2011. Rata anuală a inflaţiei a ajuns în decembrie 2011 la un minim istoric, de 3,14%. Sunt informaţii pe care din păcate nu le aflăm prea des din presă, dar care dau dimensiunea corectă a evoluţiei economiei. Din păcate, manifestările şi protestele de stradă de la momentul actual sunt în contradicţie cu evoluţiile pozitive resimţite în economia românească. Avem nevoie de integritate, de empatie, de unitate, de dialog şi de muncă, nu doar de proteste. Reacţia românilor este îndreptăţită şi necesară – a fost şi este greu şi cu toţii am suferit şi suferim – dar întârziată, în condiţiile în care efectele pozitive ale eforturilor întreprinse sunt vizibile. Suntem deja la mal.

În 2012 ţintim o creştere economică între 1,8% – 2,3% pentru anul 2012, ceea ce ar reprezenta o performanţă între ţările UE. Cu un astfel de nivel, am avea a şasea cea mai mare creştere economică, după Lituania (3,4%), Estonia (3,2%), Letonia (2,5%), Polonia (2,5%), similară Bulgariei (2,3%). Ne-am situa peste media UE şi a zonei euro care, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene din luna noiembrie 2011, va fi de 0,6%, respectiv 0,5%.

6 miliarde de Euro din Fonduri europene

La construcţia bugetului pe anul 2012, creşterea economică prognozată la 2,1% s-a bazat pe evoluţiile favorabile din sectorul industrial şi al serviciilor, ca de altfel şi pe redresarea sectorului construcţiilor. Fondurile europene şi investiţiile, în special cele din infrastructură, sunt pedalelele de acceleraţie.

Valorificarea fondurilor europene este un instrument eficace prin care putem contracara slăbiciunile europene care riscă să ne afecteze şi care sprijină creşterea economică. Ne-am propus atragerea a cel puţin 6 miliarde euro, astfel încât gradul de absorbţie să depăşească 20% la sfârşitul anului 2012, faţă de 5,5% la sfârşitul anului 2011.

Sursele interne principale de creştere economică rămân investiţiile şi consumul. Fondurile alocate pentru investiţiile publice sunt în continuă creştere faţă de anii precedenţi, iar în anul 2012 se ridică la 38,1 miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB, în creştere cu peste 2 miliarde lei faţă de anul 2011. În anul 2010 ne-am clasat pe prima poziţie în UE ca pondere a investiţiilor publice în PIB (5,8% din PIB). Cu un procent mai ridicat în anul 2012, este posibil să ne menţinem pe poziţiile fruntaşe din clasament. În acelaşi timp, investiţiile private se vor ridica cel puţin la nivelul din 2011. 2012 este de asemenea anul din care va începe implementarea Parteneriatelor Public-Private. Prin urmare, creşterea reală a investiţiilor totale din economie este estimată la 4,5% în anul 2012, dublu faţă de creşterea economică prognozată. În schimb, consumul intern este estimat că îşi va relua creşterea uşoară cu circa 2% în acest an.

Strategii pentru companii: restructurare şi eficienţă

Dacă recenta criză a adus ceva bun, acel ceva constă în organizarea pe criterii de eficienţă. În consecinţă, strategiile au fost ajustate pe două direcţii: restructurare şi optimizare. Restructurarea porneşte de la eliminarea ineficienţelor, atât în structurile interne de lucru, cât şi pe orizontală, la nivelul liniilor de business şi de produse, până la restructurarea sistemelor de beneficii nesalariale. Optimizarea implică mai buna evaluare a resurselor necesare afacerii, fie că este vorba de cele materiale, financiare sau umane, concomitent cu optimizarea exerciţiului financiar şi exploatarea cu mai mult curaj a oportunităţilor de afaceri.

De-acum înainte, pentru multă vreme, companiile vor fi sper mai atente la realizarea unei stabilităţi a veniturilor în raport cu un nivel controlabil al costurilor. Continuitatea va deţine un loc mai important în stabilirea strategiei firmei decât profitul, aşa cum deja se întâmplă.

Traduse în practică, pentru a supravieţui schimbărilor de pe pieţe, companiile vor fi nevoite să încline tot mai mult spre export şi creativitate, iar pe termen lung vor trebui să se orienteze pe dezvoltarea de produse intensive în tehnologie şi pe utilizarea forţei de muncă specializată şi calificată.

Domolirea consumului pe credit cu buletinul şi accentuarea comportamentului de a cumpăra produsele mai ieftine, vizibile în ultima perioadă, indică spre aceeaşi necesitate de eficientizare a activităţilor firmei. Pe de o parte, reducerea costurilor prin eliminarea ineficienţelor, iar pe de altă parte, optimizarea segmentelor eficiente. A început o goană pentru competitivitate, în defavoarea speculaţiilor de moment.

De unde apar talentele?

Mă gândesc în primul rând la un învăţământ mai performant în urma aplicării reformei pentru care acest Guvern şi-a pus capul la bătaie. Apoi, mă gândesc la creşterea economică reluată şi sustenabilă. Dovadă sunt cele patru trimestre consecutive de creştere. Rata şomajului a scăzut la 5,06% în noiembrie 2011, de la nivelul maxim de 8,36% înregistrat în luna martie 2010.

Dar mai mult decât orice mă gândesc că oameni talentaţi nu ne vor lipsi niciodată. Creativitatea este asul din mânecă al românilor, iar noi suntem în rândul celor mai bogate ţări din punct de vedere al ingeniozităţii şi creativităţii.

Creativitatea este esenţială pentru dezvoltare în economia noului deceniu, motiv pentru care industriile creative – vreo 13 sectoare la număr, de la soft la arhitectură sau la design – au căpătat un loc special în Strategia de Competitivitate a României 2020, rezultată în urma întâlnirilor Consiliului Naţional de Competitivitate.

Am dovedit deja că avem creativitate. Ne rămâne să o punem la contribuţie. Inspiraţia şi ideile inovatoare apar, dar trebuie să ne găsească la lucru.

Încurajarea tinerilor antreprenori

Micile afaceri pot sau nu performa după aceleaşi principii care stau la baza firmelor mari: muncă, productivitate şi competitivitate, în funcţie de domeniul în care activează. Criza le-a pus la încercare flexibilitatea şi creativitatea, însă multe au demonstrat că şi în condiţii vitrege pot să reziste şi să înregistreze rezultate foarte bune, uneori mult mai bune decât cele ale firmelor mari. IMM-urile se pot remarca prin calitate şi prin adaptarea rapidă la condiţiile schimbătoare ale pieţei. Eforturile de a le sprijini în acest demers au fost. Am menţinut cota unică de impozitare, TVA şi CAS în acest an. Am sporit sursele de finanţare pentru IMM-uri şi pentru tinerii întreprinzători prin două noi programe – Programul de sprijinire a tinerilor debutanţi în afaceri şi Programul Mihail Kogălniceanu. Schemele de ajutoare de stat se ridică la circa 1 miliard lei, iar garanţiile de stat pentru stimularea accesului la finanţare la 10 miliarde lei în bugetul pentru anul 2012. În definitiv, să nu uităm că firmele de succes s-au ridicat tot din rândul IMM-urilor performante.

Optimism moderat

Primele motive de optimism vin din curajul de a face ceea ce trebuie cu bună intenţie. Am evitat derapajele economice şi am iniţiat 11 reforme vitale pentru români, perpetuu amânate: flexibilizarea pieţei muncii, reforma asistenţei sociale, a dialogului social, a sistemului public de pensii, de salarizare în administraţia publică, reforma educaţiei, a justiţiei, reforma cadrului fiscal şi introducerea strategiei fiscale multianuale, reforma administraţiei interne, privatizarea managementului companiilor de stat şi vânzarea pe bursă a participaţiilor minoritare, sănătate.

Un alt semnal de optimism vine din reactivarea spiritului civic al cetăţenilor care înţeleg să forţeze lucrurile pentru ca guvernul, oricare ar fi el, să le face mult mai bine.

"Am şi motive de insomnie, dar le depăşesc cu acelaşi curaj, sperând că universul lucrează întotdeauna în favoarea bunelor intenţii," spune Andreea Paul-Vass.