Explicația “miracolului” economic românesc. O analiză a agenției EFE

România a reușit, prin creșteri de salarii și reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern și creșterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenția EFE.
Totuși, acest "miracol" aparent, în una dintre cele mai sărace țări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naștere unui scepticism în rândul experților, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.
La principalii factori ai "boom-ului" economic românesc se adaugă, potrivit EFE, faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 și la 19% la începutul acestui an.

Tenta populistă

"Creșterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creșterea salariilor și diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcționa doar pe termen scurt", a declarat pentru EFE președintele Consiliul Fiscal, Ionuț Dumitru. "Cu siguranță, dacă avem o creștere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va crește deficitul comercial și cel al contului curent", a adăugat Dumitru.
Creșterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.
Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creștere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la București se așteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului, potrivit Agerpres.

"Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecințe grave asupra prețurilor bunurilor și competitivității", a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Națională a României.
Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiției publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017. "Nu se poate forța ieșirea din categoria țărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăți productivitatea", a subliniat Croitoru.
În anii trecuți, numeroase companii, precum Continental sau Renault, și-au mutat o parte din producție în România, datorită salariilor reduse, dar situația actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociației Întreprinderilor Mici și Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă și-a redus numărul de angajați ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar și lipsei de personal, datorate, printre altele, emigrației.
Indicele șomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 șomeri), un minim istoric, deși, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate. "Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistență și care nu figurează ca șomeri, și multe altele care continuă să plece din țară", a spus el.
Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din țară pe parcursul acestui an.