În economia României, industriile creative au o contribuţie mai mare decât turismul, transporturile sau construcţiile
Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi au anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, finalizarea etapei de cercetare din cadrul implementării proiectului “Promovarea antreprenoriatului în domeniul industriilor creative”.
Peter Barta, director executiv al Fundaţiei Post-Privatizare este de părere că există un potenţial creativ uriaş în România. „Este timpul ca acesta să fie recunoscut şi folosit la maximum de noi toţi”.
Fundaţia Post Privatizare consideră că aceste clustere de creativitate trebuie corect identificate şi apoi ajutate să se dezvolte şi să se transforme în afaceri sustenabile şi profitabile. „Implicarea în acest proiect vine ca o continuare firească a activităţilor Fundaţiei, întrucât aceasta este o organizaţie dedicată în întregime dezvoltării spiritului antreprenorial din România”, a spus Peter Barte.
100.000 de locuri de muncă în aceste arii
Cercetarea, desfăşurată pe parcursul a şase luni, a urmărit actualizarea datelor despre contribuţia la economia naţională a industriilor creative, determinarea aglomerărilor teritoriale ale industriilor creative în ţară şi explorarea opţiunilor de carieră ale tinerilor pentru a afla dacă sunt interesaţi de antreprenoriat.
Conform cercetării realizate de Centrul de Cercetare şi Consultan?ă în Domeniul Culturii, industriile creative au o contribuţie ridicată în economia României, mai mare sau comparabilă cu turismul, restaurantele, transporturile sau construcţiile. În 2009, industriile creative generau 5.93% din PIB şi aproximativ 100.000 de locuri de muncă.
Rezultatele obţinute din studiul realizat de S.C. GEA Strategy & Consulting SA au evidenţiat importanţa sectorului creativ în plan regional, mai precis la nivel judeţean şi al regiunilor de dezvoltare. O trăsătură semnificativa este polarizarea imensă a activităţii între Bucureşti şi alte centre de activitate din ţară. Concentrarea activităţii, prin raportare la numărul de angajaţi, numărul de firme şi cifra de afaceri, în Bucureşti şi sectorul Ilfov atinge valori între 50% şi 60%, iar un număr foarte redus de alte judeţe (Cluj, urmat de Timiş, Braşov, Iaşi şi Constanţa) acoperă împreună încă cca. 20% din activitatea înregistrată la nivel naţional. O altă trasatură semnificativă pornind de la profitabilitate este apari?ia câtorva domenii performante în cadrul unor judeţe: Bucureştiul este „capitala radioului”, Clujul „judeţul spectacol”, Braşov „leagănul muzeelor”, Iaşi e „creativ pe web”, Timiş ”cel mai bun gamer”, iar Ilfov este „cetatea filmului”.
Din acelasi studiu rezultă că regiunea Bucureşti – Ilfov se află pe locul 18 din 253 de regiuni europene în topul ponderii salariaţilor din industriile creative faţă de celelalte sectoare economice.
Chiar dacă profesiile din industriile creative au un poten?ial care nu este încă perceput corect de societate, cercetarea realizată de Universitatea din Bucure?ti a relevat faptul ca există potenţial antreprenorial.
Jurnalismul, fotografia şi arhitectura, cele mai atractive domenii creative
În topul celor mai atractive profesii creative în rândul tinerilor, primele pozitii sunt ocupatede profesiile de jurnalist (12,2%), cea de fotograf (11,8%) şi cea de architect (10,9%), potrivit cercetării realizate de Universitatea din Bucureşti.
Valoarea proiectului este de 3 milioane de euro, din care 98% reprezintă bani europeni. În următoarele etape ale proiectului, care se va finaliza în 2013, vor avea loc cursuri pentru tineri care vor să-şi deschidă o afacere. În cadrul proiectului tinerii sunt invitaţi să aplice pentru obţinerea finanţării de până la 10.000 de euro pentru a începe o afacere. Doar 20 de proiecte vor fi ajutate cu bani europeni.