Ministrul Muncii, Ana Costea, și-a depus demisia
Ministrul a explicat pe larg toate etapele discuțiilor privind salarizarea bugetarilor. În comunicat se precizează că finalizarea unei astfel de legi s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului, în urmă cu cinci luni, și că termenul asumat de Guvern a fost octombrie 2016. Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum prin care termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016.
„Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiției și confederațiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanțele de salarizare atât din interiorul instituțiilor, cât și între instituții. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ținut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile și patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii și specialiștii din minister au lucrat până la 5 dimineața. Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani. Nu a fost acceptată această variantă, iar condițiile inițiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total Ministerul Muncii a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de ministerul de Finanțe”.
În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncționalităților și s-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanțe de urgență care să ușureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. ”Ministerul de Finanțe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanțe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanță poate să elimine parțial doar disfuncționalitățile din cadrul unor instituții, nu dintre instituții. Ordonanța prevedea creșteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim și cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ”.