Noul Cod Fiscal, 10 aspecte esențiale
Așteptările contribuabililor și ale investitorilor au variat de la o mai mare predictibilitate și stabilitate în domeniul scal, la o relaxare fiscală bazată pe reducerea cotelor de impozitare, așteptări care au fost mai mult sau mai puțin îndeplinite prin intermediul noilor prevederi adoptate. Cert este că unele modificări aduse redefinesc principii și modalități de interpretare deja existente în domeniu, motiv pentru care ele ar trebui analizate și cunoscute de orice antreprenor sau manager al unei companii. Specialiștii Deloitte au selectat în acest sens un top al celor mai importante aspecte care afectează mediul de afaceri:
1. Reducerea cotei privind impozitul pe dividende de la 16% la 5% începând cu anul 2017. Noua cotă se va aplica veniturilor din dividende obținute de persoane juridice române, persoane fizice şi persoane juridice care obțin venituri din dividende din România. De asemenea, se modifică definiția dividendului, așa cum este prevăzută de noul Cod Fiscal, printre altele urmând să se considere dividende veniturile în bani și în natură distribuite de societățile agricole cu personalitate juridică, constituite, potrivit legislației în materie, unui participant la societatea respectivă drept consecință a deținerii părților sociale.
2. Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, urmând ca de la 1 ianuarie 2017 să se reducă la 19%.
Această modificare urmează unei reduceri a cotei de TVA la alimente și servicii de restaurant și catering la 9% de la 1 iunie 2015.
3. Eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2017. O măsură de relaxare în acest sens introdusă de la 1 ianuarie 2016 este reprezentată de faptul că impozitul pe construcții nu se va mai aplica asupra valorii construcțiilor agricole.
4. Diminuarea nivelului accizelor începând cu anul 2017 la principalele produse energetice (motorină, benzină fără plumb, benzină cu plumb).
5. Noi principii de aplicare a impozitului pe clădiri. Începând cu 1 ianuarie 2016, clădirile se vor impozita în funcție de destinația acestora (rezidențială, nerezidențială, mixtă), și nu doar în funcție de statutul proprietarului, așa cum se întâmplă în prezent (persoană fizică sau persoană juridică). Pe de altă parte, tot de la 1 ianuarie 2016 se elimină din legislația fiscală prevederile prin care o persoană fizică care deține mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat. O veste bună pentru proprietarii persoane juridice este dată de reducerea la 5% a procentului majorat aplicabil în cazul clădirilor care nu au fost reevaluate (față de 10–20% sau chiar 30–40% care erau aplicabile până în prezent).
6. Din punct de vedere al impozitării terenurilor, a fost introdusă o prevedere conform căreia, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an. Această măsură va avea un impact semnificativ în domeniul agricol, încercând practic să redea aceste terenuri nelucrate circuitului economic pentru a fi valorificate.
7. În ceea ce privește sfera impozitului pe profit, după solicitări repetate din partea mediului de afaceri și pentru a ține pasul cu evoluția economiei, a fost înlocuită regula generală de deductibilitate a cheltuielilor.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, pentru determinarea rezultatului fiscal vor fi considerate deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice. Până în prezent, erau considerate deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, această condiție generând numeroase probleme în practică (de exemplu, în cazul cheltuielilor efectuate în scopul reducerii de costuri, al eficientizării sau restructurării anumitor operațiuni).
8. De asemenea, tot în ceea ce privește sfera impozitului pe profit, se introduc noi categorii și condiții privind deductibilitatea cheltuielilor cu pierderi de bunuri de natura stocurilor (bunuri expirate, bunuri degradate, scăzăminte, perisabilități), prevederi care îi vor afecta masiv pe majoritatea comercianților, producătorilor, dar și pe alți contribuabili care activează în diverse industrii.
9. În sfera impozitului pe venit este important de menționat că, începând cu 1 ianuarie 2017, atât veniturile din investiții, cât și veniturile din alte surse vor supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2017, contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate se va calcula în limita plafonului de cinci ori contravaloarea câștigului salarial mediu brut, pentru anul 2016 continuând să fie neplafonată. În plus, toate categoriile de contribuabili care realizează venituri din activități independente vor obligate la plata contribuției de asigurări sociale în cotă individuală (10,5%). Totuși, baza lunară minimă de calcul al contribuției de asigurări sociale o va reprezenta echivalentul a 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
10. În ceea ce privește impozitarea microîntreprinderilor, noul Cod Fiscal vine cu o modificare favorabilă aplicabilă acestui impozit obligatoriu, care acționează, de fapt, ca un impozit minim aplicabil companiilor cu o cifră de afaceri mai mică de 65.000 de euro. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2017 se introduce o cotă redusă de impozitare de 1% (comparativ cu cea standard de 3%), aplicabilă pentru primele 24 de luni microîntreprinderilor nou – înființate care au cel puțin un salariat. De asemenea, este important de menționat că noul Cod Fiscal menține vechile facilități de care contribuabilii pot beneficia, precum: scutirea de impozit a profitului reinvestit, deducerea suplimentară pentru cercetare-dezvoltare, posibilitatea de a regulariza impozitul aplicat asupra veniturilor din dobânzi obținute din România de persoane juridice nerezidente sau scutirea de impozit pe venit pentru dezvoltatorii din domeniul IT. Astfel, deși scăderea cotelor de impozitare sau eliminarea unor impozite și taxe au fost în mare parte amânate până în anul 2017, noul cod introduce prevederi pozitive pentru contribuabili. Pe de altă parte, deși principalele măsuri se încadrează în obiectivele inițiale ale modificării Codului Fiscal – respectiv o relaxare fiscală sau o clarificare a legislației –, mai există și numeroase alte noi prevederi care vor avea implicații majore pentru anumiți contribuabili din diverse industrii, fie ele pozitive sau negative.
În acest sens, devine recomandată, dacă nu chiar imperativă, o analiză punctuală a acestora până la implementare, împreună cu o abordare pragmatică privind soluțiile la unele aspecte întâlnite în practică în cadrul inspecțiilor fiscale în perioada recentă.