Oportunitățile și provocările energiei regenerabile, tema de discuție a conferinței organizate de Pachiu şi Asociaţii

Evenimentul s-a axat pe aspecte din domeniul industriei energiei regenerabile şi a vizat provocările cu care investitorii, precum şi dezvoltatorii, se confruntă în domeniu, oferind o imagine de ansamblu a pieţei la nivel european şi naţional.

Prima parte a conferinţei a adus în discuţie schemele de sprijin şi provocările în domeniul racordării la reţea, oferind punctul de vedere valoros al lui Zoltan Nagy-Bege, Director General al Departamentului Reglementare în domeniul Eficienţei Energetice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), referitor la cadrul legislativ pentru producţia de E-SRE (energie electrică produsă din surse regenerabile de energie) în România. Comentând pe tema întăririi reţelei naţionale şi a criteriilor de participare pentru investitori, Nagy-Bege a declarat că autorităţile publice s-ar putea afla în dificultatea de a finanţa dezvoltarea şi îmbunătăţirea tehnică a reţelei. În consecinţă, investitorii sunt sfătuiţi să îşi folosească fondurile proprii, fără a se baza pe sprijinul operatorului de reţea.

Conferinţa a continuat cu prezentarea Lianei Cozigou, asociat în cadrul firmei de avocatură Janson Baugniet din Bruxelles, care a făcut referire la experienţa belgiană în privinţa schemei de sprijin cu certificate verzi. Schema de sprijin a României se aseamănă în multe privinţe cu cea belgiană, stat care se află printre primele membre ale Uniunii Europene care a implementat un astfel de sistem, în urmă cu zece ani.

Reinhard Schanda, partener în cadrul firmei de avocatură Sattler and Schanda din Austria, a expus pe scurt impactul Directivei 2009/72/CE şi a împărtăşit experienţa sa în domeniul îmbunătăţirii racordării la reţea a producătorilor de E-SRE. Având o putere totală instalată de 1.387 MW în parcuri eoliene, Austria s-a confruntat cu aceeaşi problemă ca şi România, respectiv racordarea dificilă la reţea. Conform prevederilor Directivei, operatorii de sistem (TSO si DSO) au obligaţia de a consolida reţelele în vederea satisfacerii cerinţelor producătorilor de energie. Schanda a explicat că un operator de sistem nu are obligaţia de a asigura racordarea imediată la reţea dacă reţeaua existentă nu are capacitatea necesară. De asemenea, faptul că un operator de sistem nu poate asigura racordarea imediată la reţea nu poate fi considerat un act de neglijenţă. Cu toate acestea, în cazul în care, după o perioadă de timp rezonabilă, operatorul de sistem nu furnizează acces la reţea, aceasta se va cataloga ca act de neglijenţă conform Directivei 2009/72/CE. “Rămâne sub semnul întrebării (întrebare la care doar experţii tehnici ar putea oferi un răspuns) care ar fi termenul rezonabil ce ar trebui alocat în orice situaţie ce implică racordarea la reţea”, a adăugat Schanda.

Florin Dobre, Senior Associate în cadrul Pachiu şi Asociaţii, a abordat în prezentarea sa aspecte privind schema de sprijin din România. Prezentarea acestuia a supus dezbaterii şi alte subiecte de interes major pentru investitorii de pe piaţa românească de energie regenerabilă, respectiv excesul de certificate verzi, supracompensarea şi racordarea la reţea. Formulând, într-o manieră ipotetică, un scenariu conform căruia producţia de energie regenerabilă susţinută de schema de sprijin ar creşte în mod exponenţial, atingând pragul de 6 milioane de MW la sfârşitul anului 2013, concluzia ar fi că nu se va ajunge la un exces de certificate verzi. Acest exces poate apărea în cazul în care producţia de energie regenerabilă ar depăşi nivelul legal pe care schema de sprijin îl poate susţine, fapt puţin probabil să se întâmple în următorii 2 ani. “Atunci când ne confruntăm cu o creştere a nivelului producţiei şi cu o stagnare a consumului, trebuie să avansăm în procesul de dezvoltare a liniilor de interconexiune pentru a asigura exportul surplusului de energie electrică, însă în această privinţă avem nevoie de sprijinul Transelectrica”, a adăugat Florin Dobre.

În a doua parte a conferinţei s-a pus accentul pe finanţările de proiecte. Henning Thomas, avocat expert în cadrul Becker Büttner Held (BBH), cea mai importantă firmă de avocatură din Germania în domeniul energiei, a expus provocările întâmpinate în mod frecvent de către dezvoltatorii de proiecte din Germania. Accesul la credite bancare este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă investitorii, generată de cerinţele excesive impuse de bănci. În Germania, unde se aplică tarife reglementate (feed-in tariffs), investitorii încep să caute alte metode de finanţare, colaborarea cu autorităţile locale fiind cea mai populară de până acum.

În continuarea dezbaterilor privind finanţările de proiecte, Şeful Departamentului de Finanţări Structurate din cadrul Volksbank, Romulus Andrei a supus atenţiei publicului faptul că, la modul ideal, riscurile pieţei în legătură cu acest tip de proiecte ar trebui să rămână în sarcina furnizorului şi nu în cea a dezvoltatorului de proiect. În cazul băncii, este important să se stabilească dacă certificatele verzi pot fi vândute (un preţ minim ar trebui să fie prevăzut în contract), şi prin urmare, existenţa unui contract privind certificatele verzi reprezintă un aspect crucial în procesul de finanţare. În ceea ce priveşte proiectele fotovoltaice, recent banca s-a confruntat cu diferenţe majore între costurile totale de investiţii estimate pentru proiecte similare, acest fapt generând o lipsă de încredere în acest tip de proiecte. “În scopul obţinerii unui control mai bun şi al protejării băncii de capitaluri fictive, am demarat implementarea unui criteriu de referinţă”, a declarat reprezentantul Volksbank. Pentru investitori, o altă maniera de a fluidiza procesul obţinerii de finanţări şi de a evita întârzierile, ar fi aceea de a acorda o atenţie deosebită auditelor juridice şi tehnice, fiind preferabilă derularea acestor audite concomitent cu procesul de aprobare a creditelor bancare, a recomandat Romulus Andrei.

Problema realizării de audite şi de rapoarte de verificare prealabilă a fost în continuare supusă dezbaterii de către Ioana Anca Gheorghiade, Director Executiv al Departamentului de Project Finance din cadrul BCR Erste Bank. În cazul BCR, absenţa unui audit juridic şi tehnic temeinic de verificare prealabilă duce la încetarea procesului de finanţare. “Băncile acordă de asemenea importanţă interesului pe termen lung, precum şi devotamentului manifestate de investitor în legătură cu proiectul”, a punctat doamna Gheorghiade.