Raport îngrijorător. Câte plângeri privind încălcarea legislației muncii primește ITM București anual

"În București, primim anual în jur de 15.000-16.000 de petiții și sesizări, în mare parte de la salariați, cu privire la nerespectarea reglementărilor, dar, din păcate, autoritatea administrativă are destul de puține pârghii în aceste reglementări", a precizat Balabuti.

Potrivit acesteia, o mare problemă pe piața muncii o reprezintă faptul că legislația relevantă nu a mai fost modificată din anul 2011.

"Nu au fost făcute în ultimul timp modificări legislative cu privire la relațiile de muncă și dialogul social, de aceea ne raportăm acum, în noiembrie 2016, la un cadru legislativ stabilit în mare parte în perioada 2011. De aceea, este nevoie să ne gândim, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, cum vor arăta relațiile de muncă în România, cum ne dorim să arate sau cum ne cere piața forței de muncă să arate. Codul Muncii din 1 martie 2003 a suferit modificări substanțiale în 2011, care au schimbat optica, inclusiv din punctul de vedere al unei autorități care face verificări pe zona relațiilor de muncă și a sănătății securității în muncă", a susținut oficialul ITM București.

Ea a amintit că, pentru modificarea contractelor colective de muncă, este obligatoriu ca părțile, respectiv angajatorul și angajații, să negocieze, iar aceste negocieri să fie reale.

"Rolul partenerilor sociali în reglementările pieței muncii pleacă de la obligativitatea negocierii colective și de la faptul că am încercat de fiecare dată să accentuăm faptul că negocierea colectivă ca etapă este obligatorie, iar obligația de demarare a negocierilor colective aparține angajatorilor, pentru unitățile care au cel puțin 21 de salariați. Este obligatoriu ca părțile să negocieze, iar acele negocieri să fie reale și nu negocieri formalizate în niște procese verbale, fără a avea un conținut real. Contractele colective încheiate în urma negocierii colective au valoare juridică", a mai spus Balabuti.