Respectul faţă de colegi – cea mai mare calitate a unui lider

Să fii respectuos nu este benefic doar pentru tine, ci pentru toţi cei din jurul tău. În urma unui studiu realizat asupra a 20.000 de angajaţi din întreaga lume, am aflat că, dacă vor să catalizeze şi să amplifice dedicarea şi implicarea subordonaţilor lor, liderii trebuie să-şi demonstreze respectul faţă de subordonaţi. Faptul că sunt trataţi cu respect a fost mai important pentru angajaţi decât recunoaşterea şi aprecierea decât orice viziune care i-ar putea inspira sau decât orice feedback util – mai mult decât oportunităţile pentru învăţare, creştere şi dezvoltare.

Oricum, chiar şi când liderii ştiu că este esenţial să manifeste respect, mulţi nu reuşesc să se comporte ca atare. Dacă te numeri printre aceşti lideri, gândeşte-te la următorii paşi:

Solicită un feedback pentru cel mai bun comportament al tău

Această tehnică te va ajuta să te percepi pe tine corect în privința respectului pe care îl acorzi. Adună feedback-uri prin e-mail de la circa 10 oameni (colegi, prieteni, membri ai familiei tale). Roagă pe fiecare să-ţi dea nişte exemple pozitive de comportament pe care îl consideră cel mai bun la tine. Întreabă-i când te-au văzut tratându-i bine pe alţi oameni şi cum te-ai comportat atunci? După ce compilezi toate feedback-urile, încearcă să sintetizezi informaţiile primite şi să le grupezi pe teme, apoi caută tipare de comportament. Încearcă să vezi când, unde, cum şi cu cine te comporţi cel mai bine. Foloseşte lucrurile pe care le-ai înţeles intuitiv din această analiză pentru a consolida, prin repetare şi extindere, ceea ce faci bine.

Descoperă-ţi defectele de caracter

Adună feedback-uri sincere de la colegii şi prietenii tăi nu numai cu privire la comportamentele tale care transmit o atitudine de respect faţă de ceilalţi, ci şi cu privire la modurile în care te-ai putea schimba în bine. Află, în mod specific, care sunt defectele tale de caracter. Identifică-i pe câţiva dintre colegii tăi de încredere care au cele mai bune intenţii faţă de tine şi faţă de organizaţie şi care sunt nişte oameni despre care crezi că-ţi vor oferi un feedback direct şi onest. Întreabă-i ce părere au despre modul în care-i tratezi pe ceilalţi.

Locotenentul Christopher Manning – un ofiţer care lucrează la Pentagon în domeniul informaţiilor secrete din marina americană – a sistematizat câteva modalități prin care să poată obţine feedback permanent de la subordonaţii săi direcţi. El a extins domeniul la care se refereau întrebările din sondajele de feedback anonim, pentru a include nu doar modul în care el ar putea îmbunătăţi organizaţia sau pe el însuşi – ca lider –, ci şi modul în care el ar putea contribui la starea de fericire a membrilor echipei sale şi la echilibrul dintre viaţa lor profesională şi cea personală.

Ofițerul de la Pentagon a instituit o cutie în care să fie depuse comentariile anonime şi a încurajat practicarea politicii uşii deschise. El oferă stimulente pentru criticile cele mai relevante şi mai utile. Așa a fost avertizat că nu ar trebui ratată şansa de a participa la un curs sau o conferinţă de interes, a aflat că există situaţii când oamenii au nevoie de un timp liber suplimentar sau a fost atenționat că un anumit gest sau o anumită realizare ar merita o recunoaştere publică etc. El se întâlneşte şi discută frecvent faţă în faţă şi în mod individual cu subordonaţii săi direcţi.

Dacă nu te simţi în largul tău la gândul de a cere feedback-ul direct de la oamenii din echipa ta, poţi face altceva: să îi ceri unui subordonat în care ai încredere să adune feedback-uri despre tine din organizaţie, întrebându-i pe ceilalţi dacă demonstrezi în mod consecvent o atitudine respectuoasă faţă de ceilalţi.

Lucrează cu un coach

Un expert în coaching îţi poate dezvălui potenţialele vulnerabilităţi şi puncte slabe, realizând sondaje de opinie în rândul colegilor tăi şi susţinând scurte interviuri individuale cu ei; de asemenea, un coach te poate însoţi la şedinţe şi evenimente, stând „în umbra ta” şi urmărindu-te pentru a detecta subtilităţi care poate ţie îţi scapă, precum mesajele pe care le transmiţi inconştient prin comportamentul tău nonverbal. S-ar putea ca un coach să dezgroape unele dintre presupunerile, experienţele şi trăsăturile tale personale care se află ascunse adânc sub nivelul mental şi emoţional de care eşti conştient şi care s-ar putea fie tocmai factorii care îţi declanşează comportamentul nepoliticos.

Întreabă-i pe ceilalți cum ai putea să-ţi îmbunătăţeşti comportamentul

Această metodă de tip „feedforward” (care se referă la oportunităţi, permiţând schimbarea, corectarea sau controlul unui proces prin utilizarea efectelor sau rezultatelor sale anticipate, n.tr.), creată de Marshall Goldsmith – autorul multor cărţi despre leadership şi unul dintre cei mai influenţi experţi în leadership din întreaga lume –, este o cale nemaipomenită de a culege idei:

1. Descrie-ţi scopul oricui dintre oamenii pe care îi cunoşti, în mod clar şi simplu.
2. Cere de la fiecare câte două sugestii. Încurajează ideile creative.
3. Ascultă cu mare atenţie. Notează-ţi sugestiile.
4. Răspunde cu „mulţumesc”. Nu spune nimic mai mult. Nu oferi scuze şi nu te apăra.
5. Repetă, întrebându-i pe alţi oameni.

Ia-ți angajamentul în fața echipei pentru ceea ce vrei să realizezi

Alege să îți schimbi comportamentul şi experimentează, rugându-i pe oamenii din echipa ta să îţi spună atunci când văd o îmbunătăţire la tine.

O femeie-lider pe care o cunosc – hai să o numim Karen – şi-a cooptat echipa în sarcina de a o ajuta să își schimbe un anumit comportament. Oamenii din echipă deveniseră din ce în ce mai frustraţi de incapacitatea ei de a-i asculta şi de a le conferi mai multă putere de decizie. Karen îi întrerupea constant în şedinţe şi prelua controlul asupra ideilor lor chiar înainte ca ele să fie prezentate. Ea a lucrat cu un coach pentru a crea o tehnică ce-i permitea să evite acest tipar comportamental. În acest caz, tehnica a constat în a bate uşor în podea cu degetul mare de la picior în loc de a întrerupe pe cineva. (Alţi experţi în coaching au creat tehnici similare, precum cea prin care numeri până la 10). Ea şi-a informat echipa că lucrează la comportamentul ei, iar, după câteva zile în care au avut loc destul de multe şedinţe, ea a discutat cu ei despre progresele pe care le-a făcut. Această schimbare pe care a făcut-o a ajutat-o să aibă un dialog mai deschis cu oamenii ei.

Fă-ţi timp de reflecție

Ţine un jurnal care să te ajute să vezi şi să înţelegi contextele în care ai dat dovadă de bună cuviință şi altele în care ai fost nepoliticos. Identifică situaţiile care te fac să-ţi pierzi cumpătul. Unul dintre liderii cu care am lucrat, o femeie, a remarcat că era mult mai tăioasă după-amiaza târziu. Ea îşi începea zilele dimineaţa devreme, înainte de ora 5. Spre sfârşitul după-amiezii, era deja obosită şi mai puţin „acordată” emoţional cu cei din jurul ei. Reacţiona abrupt şi dur în conversaţii şi era mai puţin politicoasă în e-mailurile pe care le trimitea. Înainte de a începe să ţină un jurnal şi să reflecteze asupra zilei prin care trecuse, ea nu era conştientă de modul în care acea perioadă din zi îi afecta comportamentul. Acum, când e vorba despre situaţii dificile sau delicate, ea aşteaptă până a doua zi dimineaţa ca să răspundă.

Calea pe care o urmăm pentru a atinge un nivel mai înalt de conştientizare de sine şi pentru a ajunge să îi tratăm pe ceilalţi cu mai mult respect nu trebuie să fie solitară. Încurajează-i și pe membrii echipei tale să-şi îmbunătăţească propriul comportament. Poartă o discuţie deschisă despre ce anume faceţi sau spuneţi, tu şi oamenii din echipa ta, când transmiteţi o atitudine de respect faţă de celălalt. Consideraţi-vă nişte experţi în coaching care ajută la îmbunătăţirea atât a performanţelor individuale, cât şi ale întregii echipe.

Odată ce devii din ce în ce mai des conştient de tine însuţi, poţi începe, înarmat cu această stare de conştienţă, să-ţi ajustezi comportamentul pentru a-ţi amplifica influenţa şi eficienţa. Gesturile mici îţi pot aduce nişte recompense mari. Politeţea ta „se va revărsa în cascadă” în întreaga organizaţie, fapt ce va fi benefic atât pentru tine, cât şi pentru organizaţia ta.

(Christine Porath este Associate Professor la McDonough School of Business – Georgetown University, o universitate privată din Washington DC specializată în cercetare)