Românii şi moldovenii au o cultură a vinului implantată în ADN
A prins drag de vin, iar peste ani, după ce s-a implicat în acest domeniu, amintirile frumoase din copilărie i-au fost de un real ajutor în promovarea vinurilor.
S-a născut în Republica Moldova și, încă de mică, a ştiut ce savoare musteşte în struguri. Gustul s-a amplificat în 1999, în momentul în care părinţii Liliei au achiziţionat vinăria Ţiganca. Apoi, inevitabil, a venit ziua în care, deşi avea studii juridice, a simțit că vrea să se dedice pe deplin vinificaţiei şi culturii vinului.
Femeie de afaceri într-un domeniu al bărbaților
Lilia Dulgher este una dintre puținele femei de afaceri din industria vinului din Republica Moldova, dar nu s-a simțit niciodată aparte în această lume a bărbaților. „Mi se pare că aptitudinile și ușurința femeilor de a se adapta la situații imprevizibile, maniera profundă în care noi privim lucrurile pot să fie avantaje importante. Sunt o persoană intuitivă, și pe asta mă bazez și în relațiile cu oamenii.”
Vinăria ei de familie, Gitana Winery din Chişinău, are licori cu nume inedite, precum poveștile: Surori, La petite Sophie, Lupi, Saperavi, Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca regală, Riesling de Rhein. Spre exemplu, vinurile marca Lupi s-au ales cu această denumire, pentru că în apropierea zonei cultivate se întinde un larg teritoriu în care vânarea animalelor este strict interzisă.
Vinăria este una „de familie” pentru că părinții Liliei au achiziționat o veche cramă din perioada comunistă – crama Țiganca –, apoi fetele familiei (una absolventă de drept și cealaltă de marketing) au preluat și continuat tradiția. Au ales direcția vinurilor făcute după metodă tradițională, iar „licorile” au ajuns de curând în România. Lilia e managerul companiei și se ocupă cu promovarea Gitana peste hotare.
Vinurile Liliei au ajuns în SUA sau în Japonia
Părinții Liliei, Petru și Svetlana, au știut întotdeauna că în vinificație totul porneşte de la viţa-de-vie. Tehnologiile nu fac altceva decât să păstreze mai bine ceea ce a creat natura. Petru și Svetlana au refuzat să cumpere fermentatoare şi au optat pentru căzi de lemn, pentru ca strugurii să respire. „Și eu, și sora mea ne-am implicat în această afacere, dezvoltând spiritul modern şi abordările de marketing ale vinăriei. Ţiganca a devenit Gitana, a apărut prima sticlă cu poveste – Lupi, iar exportul a prevalat pentru vinul în sticlă, nu cel în vrac, cum era până atunci. Ni s-au deschis uşile spre partea vestică, iar familia noastră a continuat să dezvolte tradiţia strămoşească a vinului, manufactura şi tehnologiile unice de fermentare în butoaie de lemn!”
Ce o inspiră pe Lilia să continue? „Dragostea pentru vin, care înseamnă artă, spirit, creație și inspirație. Arta vinului există de secole și ne vorbește despre locul unde este produs vinul, despre pământul unde crește vița, despre sufletul celui care îi dă viață. Noi, la Gitana, realizăm vinul încât să nu fie niciodată la fel, așa cum operele de artă nu pot fi identice”, mărturisește ea.
„Sunt un antreprenor «mot à mot», pentru că altfel nu aș putea dezvolta economic o afacere”, mai spune Lilia. Dar și pentru că părinții, în speță mama ei, au învățat-o așa. „Vorbim despre o afacere de familie, unde fiecare se implică să creeze vinuri cu poveste. Fiecare vin al nostru poartă amprenta personală a membrilor familiei Dulgher. Fetiţa mea ştie că un vin de la Gitana Winery îi poartă numele şi este mândră de asta. Când va avea 20 de ani, mi-aş dori ca Sophie să ştie despre vinuri că ele trăiesc și să contribuie la viața lor”.
Recent, Lilia a ales România ca piață de desfacere. De ce? „România este o țară cu un potențial enorm de consum în domeniul vinului de calitate. În acest moment, sunt foarte mulți oameni interesați de acest segment, își doresc să descopere gusturi noi, produse de calitate. Consumatorul își dorește soiuri deosebite, care par create pentru el sau pentru un anumit moment din viața lui. Mă bucur când oamenii mă întreabă despre cum producem vinurile Gitana, despre gusturi, arome sau zona unde este amplasată cultura de viță-de-vie.” Nu în ultimul rând, România îi este foarte dragă Liliei. „Aici mă simt ca acasă. În plus, românii au gusturi apropiate de noi, moldovenii, iar dacă există un public care să aprecieze și să înțeleagă pe deplin vinurile noastre, atunci acela este cel român. Cred că românii şi moldovenii au o cultură a vinului implantată în ADN. Ne tragem din neam de viticultori.”
Altfel, brandul Gitana și-a făcut simțită prezența și pe piețele internaționale. Pe lângă România, vânzările se dezvoltă și în Polonia, Italia, Elveția, SUA și Japonia. Lilia și-a propus o dezvoltare calitativă, nu una cantitativă, și vrea ca vinurile ei să fie apreciate și înțelese corect.
Beciuri subterane cu temperaturi constante 
În 1999, familia Dulgher a cumpărat fabrica de vinuri Ţiganca. Deşi într-o stare dezastruoasă, vinăria era dotată cu cel mai important element pentru a produce un vin de calitate: beciuri subterane cu temperaturi constante, atât vara, cât şi iarna, care dau vinurilor o maturare decentă. Familia Dulgher depune eforturi majore pentru reutilarea fabricii, renovarea beciurilor, dotarea cu butoaie şi cuve de stejar şi, desigur, pentru înfiinţarea de noi plantaţii de viţă-de-vie. Pas cu pas, practicile de vinificaţie tradiţionale au început să fie îmbinate cu tehnologiile moderne.
În 2009, au dat drumul proiectului de creare al unui brand simbolic, care să reprezinte cu succes vinurile produse de Vinăria Ţiganca. În consecinţă, apare marca comercială Gitana, care reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea cramei.
Principalul obiectiv al Vinăriei Ţiganca este acela de a se asigura că vinurile Gitana păstrează în aromele şi structura lor identitatea personală a fiecărui tip de struguri, astfel încât tipicitatea soiurilor să fie cât mai puţin influenţată de intervenţia umană.
Având în vedere numărul tot mai mare de companii care organizează stagii de practică pentru studenți, tinerii au acum o multitudine de opțiuni atât pentru a experimenta practic ceea ce au studiat teoretic la facultate, dar și pentru a face primul pas în carieră.
„Cine ştie să deguste un vin bun ştie să soarbă din el picături de geniu”
Tradiția este liantul care îi ține uniți pe cei din familia Dulgher. „M-am născut și am crescut într-o familie în care ne împărtășeam reciproc experiențele zilei trecute. Sâmbăta, când era ziua de curățenie, participam cu toții, iar duminica o petreceam mereu împreună. Pentru noi, tradiția este un sentiment profund”, povestește Lilia.
Dar cum se văd românii și valorile lor – tradiții, viață, chiar afaceri – din Republica Moldova? „În România, oamenii din bussines sunt mai școliți, mai profesioniști, au o experiență mai mare în afaceri. Evident, România este mai dezvoltată din punct de vedere economic față de Republica Moldova, dar pentru mine contează mai mult calitatea oamenilor, indiferent de unde provin.”
Lilia mărturisește că succesul în acest business depinde de producători și de modul în care își promovează vinurile. „Mie îmi vine foarte natural să vorbesc despre vinurile noastre, pentru că ele sunt parte din mine; știu fiecare proces și element care au contribuit la nașterea lor!”, încheie Lilia, nu fără o tentă poetică în ceea ce privește antreprenoriatul vinului. Are și o afirmaţie preferată: „Cine ştie să deguste un vin bun ştie să soarbă din el picături de geniu. Așa spunea Baudelaire.”
Articol preluat din numărul 237/mai 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici