Studiu: Diferențe salariale în rândul angajaților tineri din România – bărbații câștigă mai mult decât femeile

Tot în ceea ce privește piața muncii, tinerii angajați din mediul urban câștigă mai mult decât tinerii angajați din mediul rural. Capitala României, București, este locul unde tinerii care lucrează au cele mai mari venituri, iar regiunea în care aceștia câștigă cel mai puțin este Moldova.

Studiul a mai scos la iveală că relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și pregătirea educațională. Strategiile de angajare par să difere între regiuni și sunt distincte în funcție de vârsta respondenților.

Citește și Creştem economic, dar va trebui să investim masiv

Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat de criteriul siguranței locului de muncă, potrivit datelor rezultate.

Legat de șomajul în rândul tinerilor, studiul relevă că, dacă enșantionul pe care s-a lucrat îi exlude pe cei aflați încă în sistemul de învățământ și pe cei cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani, procentul șomerilor este de 17,9%, o cifră apropiată de statisticile oficiale europene.

Se remarcă și un risc ușor mai ridicat de șomaj în cazul tinerilor din rural față de cei din urban. Tinerii din urban au mult mai multe posibilități de a fi angajați: 44% dintre ei sunt activi pe piața forței de muncă față de doar 37% în mediul rural.

Citește și Studiu: Cât cheltuiesc românii de Sărbători și de unde cumpără

Studiul a fost realizat de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) — institutul selectat de FES-Romania pentru acest proiect — și combină metodologii cantitative și calitative. Pe lângă piața muncii, studiul mai conține și rezultate importante despre ce părere au tinerii români în legătură cu direcția țării si problemele ei, familia și modul în care locuiesc, clasele sociale, școala, discriminarea, stilul de viață și consumul de media și Internet.

Sondajul de opinie care stă la baza acestui studiu a fost realizat pe un eșantion de 1.302 respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, în perioada 19-31 iulie 2014. Interviurile au fost de tipul față-în-față pe un eșantion aleatoriu, stratificat, reprezentativ pentru populația considerată.