Tendinţe ale sistemului bancar din România: creşterea presiunilor de finanţare, atragerea de proiecte co-finanţate din fonduri UE

România şi Bulgaria, înregistrează cele mai scăzute niveluri ale valorii tranzacţiilor cu carduri pe cap de locuitor din ţările ECE

Similar situaţiei din 2009, în 2010 activele bancare totale din ECE au înregistrat un trend pozitiv şi o uşoară creştere, de circa 2%. România a fost a 4-a cea mai mare piaţă bancară din ECE, dar cu active bancare totale sub media ECE.

În ceea ce priveşte creditele bancare la nivelul ECE, acestea au crescut cu 13% în termeni nominali comparativ cu valorile din 2009. Polonia a reprezentat un motor puternic de creştere (având în vedere dimensiunea pieţei), în timp ce Bulgaria, Slovenia, Ungaria şi România au înregistrat o creştere redusă a activelor bancare totale.

Pe de altă parte, depozitele au înregistrat un trend pozitiv în multe dintre ţările ECE în 2010. Prin urmare, spre deosebire de anii de dinaintea crizei (2005-2008), în 2010, în multe dintre ţările ECE creşterea depozitelor a depăşit sau s-a situat la acelaşi nivel cu cea a creditelor. În ceea ce priveşte instrumentele de plată, România şi Bulgaria înregistrează cele mai scăzute niveluri ale valorii tranzacţiilor cu carduri pe locuitor dintre ţările ECE care fac parte din Uniunea Europeană.

În România: activele nete bancare au crescut cu 3,5% în termeni nominali în lei, în 2011

Activele nete bancare totale au crescut cu 3,5% în termeni nominali în lei în 2011. Totuşi, nivelul rămâne în continuare scăzut în comparaţie cu valorile înregistrate în anii precedenţi (anterior 2009).

Creditele bancare totale au continuat pe un trend descrescator şi în anul precedent. Această evoluţie a fost determinată parţial de aversiunea băncilor faţă de risc, din cauza creditelor neperformante şi a profitabilităţii scăzute. Scăderea venitului disponibil al populaţiei şi tendinţa crescută spre economisire au influenţat, de asemenea, această evoluţie. În ceea ce priveşte structura creditelor, cele acordate companiilor au continuat să crească şi în 2011, atingând un nivel de 26,7 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile acordate populaţiei au rămas la un nivel relativ stabil în valori nominale.

Valoarea nominală a depozitelor totale a continuat să crească până la 40,5 miliarde de euro în decembrie 2011. Astfel, tendinţa populaţiei de a economisi a fost vizibilă şi anul trecut. Creşterea apetitului spre economisire se datorează şi unei prudenţe mai mari în gestionarea veniturilor din partea populaţiei.

Atât numărul cardurilor valide, cât şi valoarea tranzacţiilor au crescut în 2011, comparativ cu anul precedent. Astfel, în decembrie 2011 existau 13 miliarde carduri valide în circulaţie, iar valoarea totală a tranzacţiilor de plată a fost de aproximativ 1.335 miliarde de euro.

Creditele neperformante şi-au continuat trendul crescător şi anul trecut, chiar dacă ritmul de creştere a fost mai mic faţă de 2010. Acest lucru a dus la înrăutăţirea calităţii creditelor pentru multe bănci. Prin urmare, profitabilitatea întregului sistem bancar a fost afectată semnificativ şi în 2011.

În consecinţă, printre principalele tendinţe pe termen scurt şi mediu ale sistemului bancar din România se numără: creşterea presiunilor de finanţare, activitate de creditare redusă, orientare crescută spre atragerea de proiecte co-finanţate din fonduri europene, controlul costurilor şi optimizarea reţelei de sucursale, schimbări în mediul competitiv şi concurenţa sporită pentru clienţii „buni”.

Studiul a inclus următoarele ţări: Polonia, Cehia, Ungaria, România, Slovacia, Croaţia, Slovenia, Bulgaria, Serbia, Bosnia Herţegovina şi Albania.