Termenul de „relatii publice” (PR) discrediteaza profesia

„Anul acesta este evident faptul ca influenta directorilor de comunicare asupra strategiilor organizationale a crescut dupa criza financiara din 2008 si ca directorii de comunicare considera ca au o pozitie mai solida acum decat inainte de criza”, a declarat Jan Simunek, Regional Director CEE, Grayling.

Concluziile de mai jos se bazeaza pe raspunsurile date de 2.209 specialisti in comunicare din 43 de tari. Studiul anual este realizat de un grup de cercetare format din profesori care predau in universitati renumite din 11 tari, fiind condus de Profesorul Dr. Ansgar Zerfass, Germania.

Credibilitatea serviciilor de relatiilor publice:

42% dintre participantii la studiu considera ca termenul de „relatii publice” (PR) discrediteaza profesia. Motivul ar putea fi imaginea proasta a termenului in mass-media: aproape jumatate dintre specialistii in comunicare mentioneaza conotatii negative ale perceptiei PR-ului in mass-media. Drept consecinta, multi participanti la studiu prefera denumiri alternative, cum ar fi „comunicare corporativa” (68%), „comunicare strategica” (61%) si „managementul comunicarii” (56%).

Statutul departamentelor de comunicare:

In Europa, puterea de influenta a functiei de comunicare a crescut: in trei din patru organizatii este luata in serios de catre top management si are sanse sa joace un rol in planificarea strategiilor organizationale. Specialistii in comunicare au acces la top management, 18% dintre acestia fiind membri in consiliul de administratie si 60% fiind direct subordonati directorului executiv. Dar aceasta putere ierarhica nu se reflecta neaparat si in relatiile cu celelalte functii din organizatie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degraba insuficienta si doar o mica parte (48%) a specialistilor in comunicare considera ca departamentul lor produce active financiare pentru organizatie. Cu toate acestea, functia comunicarii a trecut dincolo de simpla gestionare a relatiilor cu mass-media: in opt din zece organizatii, departamentul de comunicare este responsabil de comunicarea cu o gama larga de audiente cheie, cum ar fi mass-media, consumatorii, angajatii, investitorii sau politicienii.

Aspecte strategice si incredere:

Studiul identifica doua aspecte principale relevante pentru urmatorii ani: „Adaptarea la evolutia digitala si la reteaua de socializare” ramane cel mai important aspect conform unui procent de 55% dintre specialistii in comunicare. 44% dintre acestia au identificat „corelarea eforturilor de comunicare cu obiectivele de afaceri” ca fiind o provocare constanta pentru functia de comunicare. „Consolidarea si mentinerea nivelului de incredere” a pierdut teren ca subiect de mare interes pentru practicienii din domeniul comunicarii, dar trebuie remarcat faptul ca 93% sustin ca vor sa imbunatateasca nivelul de incredere in organizatie si/sau marcile acesteia, nu in lideri sau in afaceri in general.

Dezvoltarea disciplinelor si a canalelor de comunicare:

Comunicarea corporativa detine in continuare rolul principal, urmata de marketing si comunicarea pentru consumatori. Se preconizeaza ca instrumentele on-line vor avea intaietate in mix-ul de medii folosit in managementul comunicarii in viitorul apropiat. Cu toate acestea, o analiza longitudinala arata ca specialistii au tendinta de a supraestima dezvoltarea disciplinelor si in special a canalelor on-line.

Gestionarea retelelor de socializare, abilitati si activitati (slide 2):

Desi specialistii se asteapta la continuarea evolutiei retelelor de socializare, instrumentele adecvate de gestionare sunt inca insuficient dezvoltate: doar patru din zece specialisti care lucreaza in departamente de comunicare mentioneaza existenta unor reguli privind mediile de socializare si doar una din trei organizatii a instituit instrumente de monitorizare a acestora. Mai mult, abilitatile de folosire a mediilor de socializare ale specialistilor in comunicare, cum ar fi initierea dialogurilor pe web sau cunoasterea cadrului legal pentru mediile de socializare sunt slab intelese si putin dezvoltate.

Calificari si cursuri de formare:

Primele cinci domenii de interes mentionate de respondenti in ceea ce priveste cursurile de formare sunt urmatoarele: efectele comunicarii prin intermediul canalelor traditionale si new media (indicate de 83% din respondenti), consolidarea relatiei cu audientele cheie (82%) si metode si instrumente de comunicare (80%), urmate de abilitati practice cum ar fi prezentarea in public (79%) si coaching (75%). O comparatie intre nevoile identificate si programele de formare oferite in prezent de organizatii indica existenta unui mare decalaj in fiecare industrie.

Un raport al rezultatelor, in format PDF (139 de pagini), este disponibil gratuit la adresa www.grayling.com/news.

Despre organizatori

Asociatia Europeana de Cercetare si Educatie in Relatii Publice (Euprera) este o organizatie autonoma cu membri din peste 30 de tari, avand ca scop stimularea si promovarea cunostintelor si practicile in managementul comunicarii in Europa. Oameni de stiinta din mediul academic si practicieni cu experienta isi unesc fortele pentru a promova cercetarea fundamentala si aplicata. Informatii suplimentare sunt disponibile la adresa: www.euprera.org

Asociatia Europeana a Directorilor de Comunicare (EACD) este principala retea pentru specialistii in comunicare din Europa, avand peste 1,600 de membrii. Asociatia face lobby pentru profesie, stabileste standarde de calitate comune si promoveaza dezvoltarea calificarii profesionale prin organizarea de evenimente si asigurarea serviciilor si materialelor. Informatii suplimentare sunt disponibile la adresa: www.eacd-online.eu

Despre Grayling

Grayling este cea de-a doua companie independenta de relatii publice, afaceri publice, relatii cu investitorii si organizare de evenimente ca marime din lume. Grayling detine 70 de birouri in 40 de tari din Europa, SUA, Orientul Mijlociu, Africa si Asia Pacific. Mai multe informatii puteti afla accesand www.grayling.com.