Care este impactul culturii performanței asupra sănătății mintale?

Presiunea constantă de atingere a performanței duce la stres cronic, anxietate și epuizare psihică. În ciuda aparentei motivații, această cultură creează insecuritate, distorsionează imaginea de sine și afectează relațiile personale. Experții atrag atenția că omul nu trebuie definit doar prin reușitele profesionale.

Succesul cu orice preț vine cu un cost invizibil

Societatea modernă valorizează performanța, eficiența și rezultatele rapide. În multe medii profesionale, succesul personal pare echivalent cu productivitatea constantă. Angajații simt presiunea de a demonstra mereu competență, chiar și în afara limitelor proprii. Această tensiune continuă devine un teren fertil pentru stres și tulburări emoționale.

„Cultura performanței pune accentul pe rezultatul final, competitivitate și succes măsurabil, lucru care poate părea, în aparență, motivațional, dar având efecte nocive asupra sănătății mintale”, explică psihologul Graziella Dan.

CITEȘTE ȘI: Cultura de „overachieving” – performanță sau epuizare?

Impact emoțional și distorsionarea imaginii de sine

Atunci când performanța devine unicul criteriu de validare, individul își pierde echilibrul interior. Nevoia de a fi mereu la înălțime generează anxietate și teama de eșec. Mulți dezvoltă sindromul impostorului, sentimentul că nu merită succesul obținut. Încrederea în sine scade, iar imaginea personală se deteriorează.

„Presiunea constantă de a demonstra competența duce la stres, anxietate, sindromul impostorului și lipsa încrederii în sine, o stimă de sine redusă și o imagine de sine în neconcordanță cu realitatea”, avertizează Graziella Dan.

Omul nu se reduce la un titlu profesional

Cultura performanței ignoră complexitatea ființei umane. Individul are și alte roluri esențiale: părinte, partener de cuplu, prieten, membru al comunității. Atunci când reușita profesională eclipsează toate celelalte aspecte ale vieții, echilibrul psihologic se rupe. Relațiile suferă, iar calitatea vieții scade vizibil.

„Un om nu e doar rezultatul muncii la job. Omul trebuie să răspundă în continuare și celorlalte roluri/statusuri: părinte, partener de cuplu, prieten, etc. Ori, pe termen lung, cultura performanței alimentează epuizarea psihică și scade calitatea vieții”, susține psihologul.

Echilibrul trebuie să devină noul standard

Pentru a proteja sănătatea mintală, societatea ar trebui să regândească noțiunea de succes. În loc de comparație și competiție permanentă, accentul ar trebui pus pe colaborare, recunoașterea efortului și dezvoltarea personală autentică. Echilibrul între viața profesională și cea personală nu ar trebui să fie un privilegiu, ci o prioritate comună.

Foto: ID 196360780 | La © Monkey Business Images | Dreamstime.com