De ce unii aleg calea mai grea

Unii au găsit puterea cu care să netezească „poteca” spre perfecţionare, schimbând uneori din temelii viaţa personală aşezată deja pe un făgaş liniştit. Despre pasiune, realism şi experienţa proprie va fi vorba în rândurile ce urmează.

Ne-au răspuns la câteva întrebări despre nevoia de a urma astfel de cursuri şi despre utilitatea lor: Florina Argeşeanu, Head of Credit Department, Access Financial Services-IFN S.A., care a absolvit programul de MBA, alături de Jozsef Cisma, Production Manager, ModaTim S.A., absolvent al programului Business Operations, ambele programe fiind urmate la CODECS – partener exclusiv Open University Business School în România.

Când aţi simţit că ideile voastre legate de business au nevoie de acel „ceva” pe care până atunci, prin studiile şi experienţa deja acumulate, nu l-aţi dobândit?

Florina Argeşeanu: După terminarea facultăţii, am avut norocul să mă angajez pe o poziţie în mediul bancar. Îmi oferea o viziune de ansamblu care m-a făcut să-mi doresc să înţeleg în profunzime departamentele şi ce le făcea să funcţioneze eficient împreună.

În facultate nu învăţasem nimic practic despre ce presupune deschiderea sau funcţionarea unei afaceri, cum să urmăreşti încasările şi cheltuielile sau cum să îţi atragi clienţii… ştiam sigur că răspunsul la toate întrebările mele nu va veni din învăţământul de stat. Până într-o zi când am citit un interviu în care m-am regăsit, cu Ioana Iordache, care făcuse un MBA şi care reuşise să dezvolte una dintre cele mai de succes agenţii de publicitate din România.

Jozsef Cisma: În 30 de ani de experienţă profesională în care am activat de la muncitor necalificat la technician, apoi inginer şi şef producţie am avut ocazia să lucrez la firme multinaţionale, interacţionând cu numeroase persoane. Printre acestea au existat câteva care avuseseră şansa să urmeze cursuri MBA la Open University Business School. Cea mai interesantă perioadă a fost cea în care am lucrat într-o firmă japoneză unde am acumulat cunoştinţe de cel mai înalt nivel. Ce-i drept, abordarea lor este absolutistă: japonezii consideră că doar cum fac ei este corect şi nu pun preţ pe ceea ce ştiu europenii. Acumulasem, deci, experienţe din ambele culturi, dar o modalitate viabilă de a le compara o consideram posibilă doar după absolvirea unui curs superior legat de Operaţiuni.

Ce v-a determinat să alegeţi cursurile de la Open University Business School?

F A: Întotdeauna mi-am dorit să urmez studii în afara ţării, însă la acel moment (2005) eram deja destul de „ancorată” în România. Ca urmare, m-am hotărât să aleg un program care să îmbine componenta internaţională cu cea locală. Cel mai potrivit mi s-a părut a fi programul MBA al Open University Business School, care, deşi era cel mai lung dintre toate (cel puţin 3 ani) avea triplă acreditare internaţională, fiind pe lista celor mai apreciate programe MBA din lume. Şi cum întotdeauna am ales the hard way, am pornit în această aventură care mi-a întrecut în mod plăcut toate aşteptările.

J C: Anul trecut, într-un moment de gândire retrospectivă, îmi spuneam că sunt în pragul vârstei de 50 de ani şi că, dacă n-am urmat până acum un astfel de curs, probabil că nici nu voi mai avea ocazia, deşi în adâncul sufletului îmi dorisem mult acest lucru. Spre surprinderea mea, două săptămâni mai târziu, doamna Animona Huţu, directorul general al ModaTim S.A., mi-a propus să urmez acest curs de Business Operations. Am fost extrem de bucuros, iar alegerea universităţii a fost logică, prin prisma atribuţiilor pe care le am şi a nevoilor companiei.

Ce aşteptări aţi avut la înscriere şi cum s-au concretizat? Când a fost mai provocator?

F A: În ziua în care am primit pachetul cu cărţile pentru primul modul de MBA, am petrecut aproape toată noaptea răsfoindu-le cu nesaţ. Maniera de învăţare era fantastică: se prezentau o serie de concepte împreună cu exemple practice şi imediat erai stimulat să aplici conceptul pe un studiu de caz. Deci, adio memorare! Partea cea mai bună: toate conceptele prezentate aveau aplicabilitate imediată în viaţa de zi cu zi. Mă simţeam ca şi cum cineva îmi dăduse harta către comoara secretă a cunoaşterii.

Provocări? Un program de MBA vine la pachet cu multe nopţi nedormite, cu prânzuri şi weekend-uri furate pentru studiu şi cu dezvoltarea unei abilităţi nebănuite de a ţine în echilibru familia, jobul şi hobbyurile. Pentru că viaţa nu se opreşte-n loc extaziată că te-ai decis să faci un MBA. Este însă extraordinar cât de uşor este să transformi frustrarea în motivare atunci când îţi doreşti foarte tare să devii mai bun, şi să reuşeşti.

J C: Când am văzut câte volume sunt necesare pentru întreg cursul, m-am înmuiat puţin! Apoi am aflat că modul de abordare şi tratare a proiectelor trebuia să respecte întru totul modelele din cărţi. Această obligativitate a dus la un fel de conflict cu modul în care aş fi tratat o problemă folosindu-mă de propria experienţă. „Impunerea” unei anumite abordări era potrivită pentru cineva care era la început de drum în materie de operaţiuni. Dar am asimilat multe cunoştinţe noi şi am reuşit să-mi ordonez ceea ce nu-mi fusese bine structurat în minte.

Provocarea… Cu ce ai acumulat poţi să schimbi faţa unei companii, însă succesul îl vei obţine dacă schimbi întregul şi nu doar felii. Şi fără suportul şi implicarea top- managementului poate să devină doar o intenţie bună, şi nimic mai mult. Trebuie implicate şi alte persoane, care nu au participat la aceste cursuri, cărora trebuie să ştii să le transmiţi informaţia şi cunoştinţele „împachetate” într-un mod atractiv şi provocator pentru ei.

Cum se „vede” acum noţiunea de manager de top? Dar de lider?

F A: Leadershipul şi managementul, se pot exercita cu succes indiferent de nivelul ierarhic pe care îl ocupi la un moment dat într-o companie. Mai mult decât o titulatură, a fi un manager sau un lider bun înseamnă să livrezi la timp rezultatele pe care ţi le-ai asumat. Un manager de top nu încetează să înveţe. Iar un lider nu pierde din vedere nici detaliile, nici imaginea de ansamblu. Şi practic, în ambele ipostaze, te ajută cel mai mult un astfel de MBA.

J C: După un astfel de curs TREBUIE să fii atât manager de top, cât şi lider, trebuie să-ţi convingi colegii de utilitatea şi beneficiul schimbărilor pe care vrei să le faci cu ei şi pentru ei. Importantă mi s-a părut abordarea TQM (Total Quality Management) în care funcţiile din companie trebuie să înţeleagă că sunt în acelaşi timp client intern şi furnizor intern, iar rolul meu… Un „campion” al implementării acestor schimbări care să elimine risipa şi să identifice tot ceea ce aduce valoare în organizaţie.

Articol preluat din Revista Cariere de decembrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici