Cum scăpăm de teama de eșec, care e adânc impregnată în ADN-ul poporului român

Mentalitatea și teama de eșec ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în țara noastră, conform Barometrului Startup-urilor din România realizat de EY România, Impact Hub Bucharest și Startarium. 20% dintre cei care au participat la acest studiu au mărturisit că aceasta e cea mai mare piedică a lor, procent în creștere față de ediția din 2017, când doar 13% credeau acest lucru.

Eșecul este o bună metodă de învățare, dar, în general, românii nu văd lucrurile așa. Prin urmare, ce putem face pentru a privi lucrurile într-un mod mai constructiv? Cum ne putem construi reziliența și, totodată, să privim eșecul mai degrabă ca pe o cale către succes? Cum să scăpăm de această meteahnă impregnată în ADN-ul poporului român?

Ce rol are sistemul de învățământ în instituirea și propagarea fricii de eșec? Ce trebuie să se schimbe în educație (și cea formală, și cea non-formală) ca să ne ajute să ne construim o mentalitate deschisă?

Ce pot face antreprenorii la început de drum și cei care vor să își deschidă o afacere, dar le e teamă de eșec?

Am rugat câțiva specialiști să răspundă la toate aceste întrebări. A doua invitată a acestei serii este Adina Crețu, Project Manager Startarium, cea mai complexă platformă pentru antreprenori la început de drum.

Vorbim despre o mentalitate care nu se va schimba peste noapte, ci prin procese aplicate îndelungate, prin eforturi consistente și mai ales prin dorința de a aborda o nouă perspectivă și de a vedea eșecul nu ca pe o problemă personală, ci ca pe o încercare din care ne ies lecții extrem de valoroase.

Uitându-mă și la fricile antreprenorilor cu care lucrăm în Startarium, văd că multe au la bază idei din cultura noastră, care ajung să funcționeze ca obstacole și să împiedice inițiative care poate ar funcționa sau nu, dar în mod sigur ar fi o inspirație pentru alții.

Ar trebui să schimbăm ceva la nivel de cultură, însă un asemenea demers este greu și vag, așa că o să mă rezum la un exemplu pragmatic: discuțiile despre eșec. Fie că vorbim de conferințe, de interviuri de articole, atâta vreme cât nu vom mai vedea aici o problemă, ci o resursă de învățare, să scoatem eșecul din acest con de umbră și să îl punem în fața oamenilor.

Fiecare antreprenor cu care am discutat și care a greșit, a dat faliment, nu a obținut finanțare, fiecare are acum un set nou de cunoștințe despre ce nu funcționează pentru business-ul respectiv, care trebuie exploatate.

Rolul sistemului de învățământ în instituirea și propagarea fricii de eșec

Cred că suntem cu toții familiarizați cu reacțiile pe care le primeam atunci când luam o notă mică. Cred că mentalitatea legată de eșec se formează încă de aici, din școală, când învățăm că nu este bine să greșim, că ne supărăm părinții, profesorii etc.

De la a tăia cu pixul roșu și a da note mici, poate o soluție ar fi să trecem spre a-i ajuta pe copii să trecem spre o abordare mai puțin formală, în care la bază să stea explicațiile clare și repetate, resursele adaptate învățării, încurajarea încercărilor, discuțiile deschise.

Ce cred că ar ajuta este și includerea mai multor metode non-formale de învățare, testarea și promovarea unei atitudini proactive în sistemul de invățământ.

Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii la început de drum și pentru cei care vor să își deschidă o afacere, dar le e teamă de eșec?

Nu cred că există cineva care să vrea să pornească un business și să nu se teamă de eșec. Este normal, mereu există pericolul ca ceva să nu meargă. Însă ce vreau să le spun este să se gândească la faptul că un startup care nu funcționează poate fi dovada unor greșeli sau, din perspectiva unui investitor, dovada experienței și a lecțiilor deja învățate și un argument în plus pentru a acorda atenție acelui antreprenor.

Sfatul meu este ca înainte să înceapă sau la început de drum să profite la maximum de resursele educaționale pe care le punem la dispoziție, să citească articolele, să urmărească interviurile din Startarium, să se consulte cu noi despre ce înseamnă dezvoltarea sustenabilă, să aplice pentru mentorat, să se intereseze de programele de accelerare care îl pot ajuta să crească.

Toate acestea îi vor ajuta să ia decizii mult mai bune. Nu le vor garanta succesul, însă vor face un eventual eșec mai suportabil și îl vor transforma într-o trambulină spre următorul pas.

Citește primul articol din această serie: Mentalitate închisă versus mentalitate deschisă – Cum scăpăm de obiceiul de a-i vedea pe ceilalți cu suspiciune și neîncredere