De ce să fim politicoşi?
Lipsa de maniere este mai răspândită decât ne-am aştepta, ba mai mult, un adevărat haos domină relaţiile interumane în coporaţiile americane. Aici sunt incluse banalul schimb de replici lipsite de consideraţie, precum şi orice tip de conduită care încalcă normele de politeţe unanim acceptate. Cu acelaşi prilej s-a descoperit că managerii dispuşi să mişte un deget în această privinţă sunt foarte puţini şi că efectele sunt mai nocive decât am crede.
Experţii consideră inacceptabil să îţi pierzi cumpătul şi să ţipi la cineva de faţă cu toată lumea, să ai un comportament grosolan, să „sapi“ pe cineva, să ţii doar pentru tine informaţii relevante despre clienţi, să periclitezi un proiect sau reputaţia cuiva. Pe lista faptelor mai puţin grave, au trecut: întârziatul la întâlniri; verificarea e-mailului sau a mesajelor pe mobil în toiul întâlnirii; ignorarea sau întreruperea unui coleg când vorbeşte; oferirea unui răspuns cu întârziere la o solicitare primită prin e-mail sau prin telefon şi absenţa cuvintelor „te rog“ şi „mulţumesc“ din adresare.
Studiul statistic pe care cercetătoarele americane C. Pearson şi C. Porath l-au făcut în 800 de corporaţii dezvăluie că lipsa de politeţe nu se rezumă la relaţiile dintre colegi. Aproximativ 40% dintre clienţii chestionaţi au spus că cel puţin o dată pe lună suportă o grosolănie din partea angajaţilor din companiile respective, lucru care anulează credibilitatea oricărui slogan corporatist referitor la experienţa pozitivă oferită clientului.
De ce ar trebui să ne pese? Şi în România lipsa de politeţe la locul de muncă este un lucru obişnuit, chiar dacă nu avem datele statistice pe care să vi le punem la dispoziţie. Americanii avertizează că aceasta creşte nivelul stresului şi afectează direct nivelul de performanţă. Angajaţii vor deveni din ce în ce mai puţin implicaţi, mai apatici, mai demotivaţi, dar şi mai nervoşi. Vor depune mai puţin efort, iar calitatea muncii lor va avea de suferit. În cazuri extreme, se instalează surmenajul. Poate că aţi remarcat o parte dintre aceste semne şi la dumneavoastră în companie. Ele duc la pierderi de productivitate, eficienţă şi profitabilitate.
Potrivit autorilor studiului „Banishing Burnout“ – Michael P. Leiter and Christina Maslach -, costul anual al stresului la serviciu, cauzat de lipsa de maniere în corporaţiile americane, este de 300 de miliarde de euro. N-ar fi mai simplu să fim politicoşi?
Daniela Oancea este redactor-şef Revista Cariere
