Avem cel mai mare procent din UE al tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață | Profesoara Elena Lotrean: Multe administrații nu știu unde pierd copiii

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care nu merg la școală și nu lucrează. Deși seci, cifrele arată un fenomen care reflectă dificultăți structurale: abandon școlar ridicat, lipsa oportunităților profesionale și decalaje mari între mediul urban și rural.

Astfel, aproape 20% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se află în această situație, potrivit datelor Eurostat. Asta în condițiile în care media europeană se menține la 11%, iar țări precum Țările de Jos și Suedia înregistrează valori de 5–6%.

Tineri (15-29 de ani) care nu au un loc de muncă și nu urmează o formă de educație sau formare, 2024

Sursa: Eurostat

Procentul ridicat al tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training) din România este confirmat și de o nouă analiză publicată de OECD. Potrivit raportului Education at a Glance 2025, țara noastră are aproximativ 20% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani în categoria NEET, procent care ne plasează tot pe primul loc în rândul țărilor UE.

Ponderea tinerilor NEET (18-24 de ani), după statutul pe piața muncii (2024), în procente
Sursa: Education at a Glance 2025, OECD

Care sunt cauzele?

Într-un interviu pentru Revista CARIERE, profesoara Elena Lotrean, co-fondatoare Rethink Romania, susține că, spre deosebire de alte state, România nu a reușit să reducă procentul acestor tineri, cu toate că problema este veche.

„Tinerii NEETS, în România, vedem că au un trend destul de stabil, în sensul că, dacă ne uităm la datele din 2014 și din 2024, vedem că numărul lor este relativ similar, în timp ce majoritatea celorlalte țări au reușit să scadă procentele mari de tineri NEETS”, explică aceasta.

Problemele din sistemul de învățământ sunt printre cele care duc la acest fenomen, mai spune Lotrean: „Avem un procent foarte mare de abandon școlar. Acesta se regăsește, mai târziu, în rândul tinerilor NEETS. După ce abandonează școala, mai departe, nici ofertele de locuri de muncă nu se înghesuie și nici nu urmează niște forme de educație alternative.”

Deși fenomenul este întâlnit în întreaga țară, el este mai accentuat în zona rurală, subliniază profesoara.

„Avem un decalaj foarte mare între urban și rural. Vedem mult mai mulți tineri NEETS în zona rurală, unde accesul la educație și la o piață a muncii care să aibă nevoie de competențele lor este relativ scăzut”, spune ea.

Ce e de făcut?

Relevant, susține, Elena Lotrean, este exemplul Bulgariei, care a reușit să reducă procentul tinerilor care nici nu lucrează și nici nu urmează o formă de învățământ.

„Printre soluțiile care au fost puse la dispoziția statelor europene era acea garanție pentru tineri, care a fost modest implementată în România și care altor țări, cum ar fi Bulgaria, le-a redus la jumătate procentul de tineri NEETS. Asta înseamnă niște garanții în educație, în locuri de muncă și în cazul unor probleme sociale importante pentru tineri: accesul la locuințe ieftine și de calitate”, exemplifică Lotrean.

Foto: Facebook / Elena Lotrean

Sunt, însă, necesare mai multe măsuri gândite pe termen lung, în implementarea cărora trebuie să existe o colaborare strânsă între autoritățile centrale și administrațiile locale.

„Pe termen lung, avem nevoie de niște politici coerente, prin care atât educația cât și, mai apoi, inserția pe piața muncii să fie făcute cu adevărat în perspectiva viitorului. Există posibilitatea de a pilota planuri-cadru alternative, de către licee, care ar putea să includă profile de interes pentru tinerii care părăsesc școala mai devreme decât ar trebui, există politici de tineret care ar putea fi implementate de către fiecare administrație publică locală. Aici avem nevoie de concursul acestor administrații. În primul rând, să știe unde le sunt copiii, pentru că foarte multe administrații nu știu unde pierd copiii, întâi din educație și, apoi, din piața muncii”, concluzionează Elena Lotrean.

În prezent, există o serie de forme de sprijin de la stat pentru firmele care angajează tineri NEET.

„Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, tineri NEET primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă”, prevăd actele normative aflate în vigoare.

Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în primele șapte luni ale anului 2025, din totalul de aproximativ 93.000 de persoane care și-au găsit loc de muncă, circa 16.000 sunt tineri NEETS.

Mai exact, este vorba despre 16.398 de persoane, din care:

• 11.088 cu vârsta sub 25 de ani;
• 5.310 cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 de ani.

CITEȘTE ȘI: Românii și competențele de bază în informare și date digitale. Cum stăm

Foto articol: ID 184662002 © LCVA | Dreamstime.com