Generația Alpha. Născuți sub zodia inteligenței și bunăstării

• Peste 2,5 milioane se nasc la nivel global în fiecare săptămână
• Când se vor naște cu toții (2025), vor număra aproape 2 miliarde – cea mai mare generație din istoria lumii
• Mark McCrindle sociolog, cercetător, autor de bestseller, speaker TEDx și Director al McCrindle Research a numit-o Generația Alpha
• Generația Alpha este cea mai dotată generație din punct de vedere material, cea mai inteligentă din punct de vedere tehnologic și se va bucura de o durată de viață mai lungă decât orice generație anterioară

În aceste vremuri tulburi, marcate de crize și incertitudini, de decizii sociale fără precedent, de revoluție tehnologică și digitalizare accelerată, o nouă generație de copii își face tot mai clar simțită prezența. Cu abilități, comportamente, cerințe, trăsături și nevoi complet diferite față de cele ale copiilor din generațiile trecute, copiii noii generații impun tot mai pregnant în societate o serie de schimbări, pentru care nu întotdeauna noi, adulții, suntem suficient pregătiți. Sunt copiii născuți începând cu 2010 și formează Generația Alpha.

Cât de provocator este să crești și să educi o generație pentru care accesul la ecrane este la fel de facil ca accesul la biberon? Clarificăm aspecte importante, evidențiem caracteristici și, cu ajutorul invitaților noștri, învățător Natalia Rotaru și psiholog Lenke Iuhos, oferim sfaturi.

Vă invităm, așadar, să pornim în cea mai fascinantă călătorie a începutului de mileniu, călătoria ”De la Alpha la Z”, cel mai nou proiect educațional marca Revista CARIERE. Un drum inițiatic spre incredibila și încă insuficient cunoscuta lume a copiilor noștri, în care partener ne va fi ALPHA BANK.

Cei trei ”I”: inteligenți, independenți, implicați

Pe parcursul celor 21 de ani de învățământ, explică din start Natalia, a avut ocazia să constate că există diferențe vizibile la fiecare început de ciclu școlar. Atât în ceea ce privește bagajul pe care îl dețin cei mici în primul an de studiu, atitudinea față de muncă, de sine și de ceilalți, dar și legat de interesele pe care le manifestă față de diverse domenii de activitate: ”Analizând profilul elevului reprezentant al generației Alpha, am identificat o serie de trăsături fundamentale ce joacă rolul de șablon și care vor influența, cu siguranță, atât pozitiv, cât și negativ, evoluția personală a viitorului cetățean și, implicit, a societății, în ansamblu. Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare atunci când lucrăm cu astfel de elevi: inteligența nativă peste medie, capacitatea de a filtra informația necesară dintr-o paletă de surse ce le sunt puse la dispoziție în mediul digital și cel concret, independența – doresc să își construiască singuri calea de acțiune, implicarea totală în realizarea sarcinilor, dacă activitatea corespunde intereselor proprii sau dacă sunt motivați suficient, dorința de afirmare”. Bineînțeles, subliniază ea, acestora li se adaugă și aspecte asupra cărora adulții ar trebui să acționeze reglator: lipsa asumării responsabilităţilor sociale, o bună părere în ceea ce privește propria persoană, autosuficiența, tendinţa de nerespectare a regulilor, iritabilitatea crescută și fragilitate emoțională.

Învățarea prin joc

Înainte de a merge mai departe, trebuie să vă spun că Mark McCrindle nu doar a numit această generație Alpha. Mark a făcut o serie de cercetări și interviuri (el și Ashley Fell au vorbit cu mii de copii, părinți, profesori, lideri de afaceri, marketeri și profesioniști din domeniul sănătății) cu scopul de a afla cum vor reuși acești copii să modeleze viitorul. Al lor dar și al nostru, în condițiile în care, și-a justificat el demersul, Generația Alpha a început să se nască în 2010, anul în care a fost lansat iPad-ul, a fost creat Instagram și App a fost cuvântul anului – și astfel, încă din primii ani, ei au fost screenager, adică o generație dependentă de ecrane și lumea virtuală.

Rezultatele acestor cercetări au fost cuprinse într-o carte pe care McCrindle și Fell au scris-o pentru a veni în sprijinul părinților și profesorilor generației Alpha. Iar un subiect care ocupă un spațiu generos se referă la modul diferit în care învață și asimilează informația acești copii.

Ce se întâmplă în școala românească, un sistem ce se încăpățânează să rămână tributar mileniului trecut?

”Întrucât trăsăturile individuale și nevoile lor sunt diferite față de cele ale copiilor din generațiile trecute, modul de abordare a actului educațional trebuie să fie diferit, fapt ce conduce către o updatare a strategiilor de învățare utilizate în demersul didactic pe care fiecare educator și-l construiește. Prin raportare la categoria standard Alpha, consider că este absolut necesară utilizarea cu preponderență a metodelor de lucru activ-participative, în care să se pună accentul pe complementaritatea învățare-joc”, recomandă Natalia Rotaru. Astfel, spune ea, se pot valorifica situații de învățare cu caracter ludic, saturate de conținuturi de studiu academic. Este vorba, practic, despre a îmbina armonios metodele de lucru tradiționale cu cele moderne, dar și material didactic-suport concret cu material digital de înaltă calitate: ”Beneficiile majore ale diversificării gamei de resurse educaționale prin valorificarea spațiilor de învățare electronică cu caracter ludic (jocuri video, bloguri educaționale) sunt legate de faptul că utilizarea directă a acestora de către elevi le oferă șansa de a-şi dezvolta abilitățile specifice învățării în secolul 21: abilitățile de viață funcțională (flexibilitate, adaptabilitate, inițiativă, respect față de muncă și față de ceilalți), abilitățile de învățare şi inovare (creativitate, originalitate, gândire critică, comunicare şi colaborare) şi abilitățile de utilizare a tehnologiei, produselor media şi de informare”.

Alpha, generația fără răbdare

Copiii generației Alpha se plictisesc foarte ușor, e o adevărată provocare să le susciți interesul și să le captezi atenția. ”E adevărat, lipsa răbdării este o caracteristică a acestor copii, aspect generat de activitatea digitală în exces pe care aceștia o desfășoară încă de la vârste fragede. Viteza de procesare a anumitor informații produce un deficit semnificativ de atenție, de concentrare asupra sarcinilor și de răbdare. Sub atracția varietății informaționale, a vitezei de rulare a imaginilor pe ecrane, care necesită o viteză de reacție sporită, și, implicit, o gândire mai rapidă, copiii pierd informații esențiale, nu au răbdare să asculte, se așteaptă la rezultate la fel de rapide, ca și când ar da un simplu click. Cu toții suntem conștienți că interacțiunea digitală i-a obișnuit pe cei mici să funcționeze în acest mod, însă noi, educatori și părinți, trebuie să găsim alternative pentru a stabili un echilibru în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă și emoțională a celor mici, dar și pentru dezvoltarea unui stil de lucru sănătos”, recomandă Natalia Rotaru.

Învățător cu experiență, ea recunoaște că multitudinea de informații la care copiii au acces, dar și varietatea design-urilor de prezentare a acestora o obligă să recurgă la originalitate pentru a-i putea surprinde, dar și pentru a le suscita și menține interesul. Bineînțeles că o abordare ,,altfel” a activităților didactice necesită o pregătire temeinică, un consum energetic suplimentar, însă rezultatele sunt întotdeauna cele așteptate.

Există o nevoie acută de redimensionare a sistemului de învățământ

În acest context, schimbările din școala românească trebuie să se producă atât la nivel de macrosistem, cât și la nivel de microsistem, consideră invitata mea: ”Autoritățile competente cu rol decizional în ceea ce privește educația și viitorul acesteia în România trebuie să vină în ajutorul dascălilor pentru a le oferi pârghii de a produce schimbări. Mă refer, bineînțeles, la cadrul legislativ, la regândirea infrastructurii și a suportului logistic, dar și la formarea inițială și continuă a cadrelor didactice. În acest context, pot spune că, la modul general, există o nevoie acută de o redimensionare a sistemului de învățământ actual pentru a putea spune că suntem pregătiți să facem față noilor provocări lansate de noile generații de copii”.

În plus, mai spune ea, pentru a oferi o educație de calitate, este nevoie și de o remodelare a atitudinii pedagogice. Aceasta trebuie regândită ca o adaptare a stilului de comunicare didactică la profilul cognitiv și emoțional al elevului, ținând seama deopotrivă și de datele obiective ale proceselor de receptare și reținere a informației.

De la bogăție la risc

Din punctul ei de vedere, copiii generației Alpha simt nevoia să fie conectați continuu la tehnologie, la mișcarea informațiilor din jur. Chiar dacă învață sau sunt la cursuri, ei simt nevoia de a se relaxa în timp ce sunt în acțiune: ”Mulți optează să învețe ascultând muzică. Fabulos, chiar obțin rezultate bune la învățătură! Riscul acestei dorințe de conectare este însă preponderent, ea putând fi cauza multor situații accidentale, a unor decizii rapide, care pot forma seturi comportamentale lacunare”.

De cealaltă parte, însă, atrage atenția Lenke, copiii Alpha sunt independenți și vor fi mai pregătiți decât oricare altă generație să facă față provocărilor. Ca tineri adulți, vor avea informații și mecanisme comportamentale funcționale de a încuraja viața, chiar săptămâna verde introdusă în acest an școlar hrănește viziunea de a îngriji componentele vieții.

Mai mult, explică ea, dispozitivele inteligente pentru ei nu sunt mijloace de a se descurca în viață, ei au integrat bogăția tehnologiei în viața lor. Și apariția altor tehnologii, mai sofisticate, mai fine pentru ei este o normalitate, creierul și-a format această adaptare la nou cu multă ușurință.

”Stilul de viață mai pasiv al Generației Alpha are o caracteristică specifică de confort, însă cu o solicitare continuă de reacții la nou. Prin urmare, utilizarea gadgeturilor pentru realizarea multor acțiuni va avea urmări în nevoia de control, incapacitatea de a rămâne în sarcină de lucru, dorința de a primi rezolvări în scurt timp”

Dădaca tehnologică

Surprinzător este, avertizează Lenke, că sunt copii mai mici de 2 ani absorbiți deja de lumea mișcătoare, mediul colorat, cu sunet fascinant, care parcă dă viață tabletei. Iar aceasta poate deveni o hrană continuă, permanent solicitată de copil, dacă părinții aleg să-i lase cu tehnologia în mână. Crește astfel dopamina, care spune: îmi place, de ce să nu o cer? Iar așa, în timp, adultul crescut în bogăția stimulilor de acest gen va fi deranjat de multe tipuri de adicții: ”Observația mea empirică subliniază concluzia că timpul petrecut în lumea creată de tehnologie în prima parte a copilăriei este un timp care nu se mai poate recupera. Primii doi ani de viață sunt un spectacol în explozia dezvoltării copilului mic, ar fi util ca părinții să caute modalități de a se conecta în orice moment dificil cu copilul mic din generația Alpha. Cât se poate, să nu optăm pentru calmarea plânsetelor sau captarea atenției conectându-l la dădaca tehnologică”. Pentru că, spune Lenke, normal este să dăm omului mic ce-i al lui, adică posibilitatea de a crește firesc, specific ritmului propriu, trecând  prin etape de dezvoltare complexe: fizic, psihic, emoțional, care sunt comune la fiecare copil.

Altfel, trage un semnal de alarmă psihologul, există riscuri. Și sunt studii care subliniază efectul negativ al jocului pe tabletă ori telefon la vârste mici, conform cărora expunerea timpurie afectează analizatorii senzoriali vizuali și auditivi, care se recuperează foarte greu, chiar deloc: ”Deteriorarea analizatorilor pot afecta scrisul, cititul, reducerea hobby-urilor, interesului față de mișcare. Viteza acțiunilor din ecran dezvoltă distribuirea atenției, motricitatea fină, prin folosirea degetelor cu mișcări precise. Monitorizarea folosirii tehnologiei reduce probabilitatea de a dezvolta deficite cognitive, greu de tratat”.

Viitorii tineri și adulți Alpha

Tinerii Alpha vor fi angajații care petrec cel mai puțin timp vorbind personal cu colegii lor, susține Lenke Iuhos. Va fi o provocare, așadar, să se lucreze cu o generație ai cărei membri sunt destul de singuri, chiar dacă au o conexiune socială extinsă.

Însă, adulții Alpha vor forma clar Generația Antreprenorilor. Pentru că, explică Lenke, acești copii sunt foarte interesați de ideea de a coordona, de a începe mici afaceri pe plan mental chiar înainte de vârsta de 10 ani.

”Iubesc rapiditatea și etapele complexe prin care sunt provocați să ia decizii. Au dorința de a fi respectați, se luptă pentru propriul succes, fiind deschiși și la altruism. Ei sunt cei care au o capacitate fabuloasă în a învăța noutăți și vor ști cum să trăiască folosindu-și resursele informaționale. Pot fi dezvoltatori mai de succes decât generația premergătoare, deoarece au avut ocazia să-și asume riscuri și să-și construiască o rețea de relații, chiar prin educație, prin aspirațiile  lor de a ști multe. Vor găsi cu ușurință căi de a se strecura în oportunități”, a încheiat Lenke Iuhos.

---

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 283
Pentru abonare, click aici

Foto: shutterstock.com