MIHAELA PETROVAN, fondatoarea BookLand: “Dăruindu-le copiilor din ruralul românesc școli moderne, construim, de fapt, oameni, pentru că le oferim șansa la un viitor mai bun”
Educația și dezvoltarea personală sunt esențiale pentru viitorul tinerelor generații. Asociația BookLand se remarcă printr-o misiune ambițioasă și inedită: renovarea și modernizarea școlilor și grădinițelor din mediul rural românesc. Mihaela Petrovan, fondatoarea acestei inițiative, ne împărtășește viziunea și motivația care stau la baza acestui proiect. În acest interviu, ne va povesti despre cum a evoluat BookLand de la un târg urban de carte la un catalizator pentru schimbare în educația românească, despre provocările întâmpinate pe parcurs și despre ambițiosul Campus Preuniversitar Profesional în Sistem Dual, un model de educație ce promite să transforme viețile tinerilor din comunitățile rurale. În contextul unei societăți în care valorile educaționale sunt adesea neglijate, ascultați cu atenție cum pasiunea pentru educație, tradiție și inovație se împletesc pentru a construi un viitor mai luminos pentru copiii din România.
Cum a început proiectul BookLand și ce v-a motivat să vă implicați în renovarea școlilor și grădinițelor rurale?
Asociația BookLand s-a născut ca un târg urban de carte, a crescut ca o misiune dedicată renovărilor de școli și grădinițe rurale, implicând multe activități prin intermediul cărora să-i inspire pe adolescenții de pretutindeni, și s-a maturizat, iată, ca un obiectiv dedicat construirii de campusuri profesionale în toate județele țării. M-au motivat discuțiile purtate cu copiii pe care i-am întâlnit în taberele noastre, problemele sistemului și disfuncționalitățile generale, lumea ideală în care mi-aș fi dorit să trăiesc (una în care să se pună mai mult preț pe educație) și toate celelalte experiențe din viața personală și profesională. Mi-au dat avânt dragostea față de satul românesc, iubirea de cărți și tradiții, pasiunea pe care o pun în munca în care cred. Când mi-am dat seama că antreprenoriatul social este cel care mă împlinește în mod real, atunci am decis să îmi dedic toate resursele – timp, energie, finanțe – asociației. Ce mă poate motiva mai mult decât ce văd în jurul meu, ce trăiesc, ce simt? În inima comunităților rurale, în care am ajuns cu renovările școlilor și grădinițelor, am găsit copii sclipitori, care se simt, însă, abandonați în propria țară. Am găsit copii despărțiți de părinții care stau plecați cu anii peste hotare trimițându-le bani, însă neumplându-le golul din suflet. Am găsit nu doar școli dărăpănate, ci și destine ruinate. De aceea, cred că dăruindu-le copiilor din ruralul românesc școli frumoase și moderne, CONSTRUIM, de fapt, oameni, pentru că le oferim șansa la un viitor mai bun.
Și-apoi, vedeți, teoria nu-i suficientă… După dispariția școlilor profesionale ne-am trezit fără meșteri în țară (cred că și dumneavoastră ați căutat mult și bine un croitor bun sau un instalator priceput). Companiile caută meseriași, în vreme ce tinerii n-au de muncă. Angajăm de la mii de kilometri distanță, când la câteva sate distanță mulți lucrează cu ziua pe unde apucă. Paradoxal, nu? De aceea, este vital să avem aceste campusuri profesionale în sistem dual, cum este cel pe care începem să-l construim acum în satul Vulturești din județul Argeș, căci acolo îi vom putea educa pe copii învățându-i atât carte, cât și meseria către care simt chemare. Și așa revitalizăm, de fapt, comunitățile rurale. Și, cine știe, când vor vedea că se întâmplă din nou lucruri în satele lor, poate românii își vor dori să nu mai plece, iar dacă sunt plecați, își vor dori să se întoarcă acasă.
Care sunt principalele provocări întâmpinate în renovarea și modernizarea unităților de învățământ în zonele rurale din România?
De-a lungul celor 4 ani de intervenție în infrastructura școlară din mediul rural, am fost nevoiți să depășim numeroase obstacole. Poate prea multe… Deși acum suntem onorați să primim sprijinul a peste 900 de companii din mediul privat, la început – când nimeni nu ne dădea nicio șansă – lipsa fondurilor a fost un impas care a cerut multă muncă și creativitate în gestionarea resurselor. În plus, nu o dată am fost puși în situația de a căuta soluții pentru situații neașteptate. Însă, poate cel mai mare impediment rămâne mentalitatea oamenilor în ceea ce privește educarea și formarea profesională a tinerilor, în special în locurile unde situația economică precară a umbrit progresul timp de generații întregi. Emoții am mai avut, de asemenea, și cu echipele de muncitori. E dificil să dai de oameni serioși din prima și care să-ți ceară prețul corect… Acum greutățile sunt de domeniul trecutului, iar rezultatele sunt atât de satisfăcătoare, încât nici nu-mi mai pot aminti așa bine gustul amar al dezamăgirilor. Și, trebuie să știți, renovările nu au însemnat doar bătăi de cap, ci și extraordinare bucurii. De la dascăli, până la copii și familiile lor, toată lumea satului ne-a venit în ajutor (fiecare, după puterea lui). Iar mobilizarea asta exemplară ne-a adus multă speranță, la fiecare răscruce de drum, când simțeam că eșecul era la fel de aproape de noi, pe cât era și reușita.
Puteți să ne oferiți mai multe detalii despre primul Campus Preuniversitar Profesional în Sistem Dual din comuna Vulturești? Ce anume va face acest campus special?
Construirea acestui campus profesional este pentru noi un pas firesc, după experiența acumulată de BookLand în renovarea și dotarea școlilor de la sat. Iar în centrul campusului am pus viața autentică, conceptul de autogospodărire, dragul de carte, dragul de muncă, tradiții, meleaguri natale, precum și respectul față de țară. În acest campus – primul din cele 41 pe care le vom construi la sat, în fiecare județ, în următorii aproximativ 50 de ani – vom asigura toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial, liceal și postliceal. Profesorii vor preda cu pasiune pentru a forma specialiști pe specializările solicitate de agenții economici din județ, cu care vom semna contracte de pregătire profesională. Este un proiect ambițios, cu siguranță! Va ocupa o suprafață de peste 70.000 mp și va avea toate spațiile și facilitățile necesare pentru cei peste 300 de elevi care vor învăța aici în primul an, cu săli de clasă în mijlocul naturii, ateliere de lucru, laboratoare, bibliotecă, sală de spectacole, facilități sportive, amfiteatru în aer liber, spații de relaxare, mini-fermă de animale, cantină, brutărie, spălătorie, livadă, grădină de legume și solar. Și de ce suntem 100% convinși că va fi un model de bune practici? Pentru că este un proiect cu sens și soluții concrete. Încurajează stabilitatea, sustenabilitatea și prosperitatea, noi având convingerea că va reforma învățământul profesional acolo unde-i șade mai bine: la sat. Pe scurt, Campusul BookLand va fi locul în care educația se întâlnește cu dezvoltarea economică sustenabilă, asigurându-le tinerilor locuri de muncă, stabilitate și un nivel de trai mai bun, alături de motivația de a rămâne în propria țară. Obiectivul nostru este să devenim cel mai bun formator în învățământul profesional în sistem dual. Vrem să asigurăm cea mai mare rată de retenție, de peste 75%, a absolvenților la agenții economici parteneri.
Cum a fost selectată comuna Vulturești pentru a găzdui acest proiect ambițios și ce factori au influențat această decizie?
Încă de pe vremea când doar visam și vorbeam despre ceea ce ne-ar plăcea să se întâmple într-un prim Campus BookLand, autoritățile locale din Argeș au fost interesate de proiect (deși am abordat, în paralel, și câteva comune din Dâmbovița). Când povesteam, multă lume părea să creadă în ceea ce aduce bun pentru comunitățile rurale acest proiect de suflet (și de viitor), dar puțini au avut încredere în noi că vom reuși să transformăm Campusul în realitate și nu să rămână doar la stadiul unui plan frumos. Iar sinceritatea pe care mi-au transmis-o oamenii pe care i-am întâlnit în Argeș, în căutările noastre pentru găsirea locului ideal unde să clădim campusul, și încrederea pe care m-au determinat s-o investesc în ei, au fost cu siguranță decisive. Însă, va veni rândul și celorlalte județe, cu certitudine. Discuții există, deja, și avansăm cu pași calculați și siguri spre a construi Campusuri și în alte județe, bineînțeles, tot la sat. Momentan să ne învățăm lecțiile aici, în Argeș.
Ce tipuri de meserii și domenii vor fi incluse în curricula campusului și cum au fost alese aceste specializări?
De ce va fi acest campus diferit față de tot ce s-a făcut până acum în România, în planul învățământului dual? Pentru că la noi copiii vor fi înscriși încă din clasa 0, de la vârsta de 6 ani. Vor deveni elevi în Campusul BookLand din primul an de școală, iar pe parcursul ciclului primar și gimnazial îi vom încuraja nu doar să învețe carte, ci să-și descopere chemarea și aptitudinile. Și totul treptat, căci vor avea timp să afle, să testeze, să înțeleagă ce li se potrivește, mai întâi trăgând cu ochiul prin ateliere și laboratoare, acolo unde îi vor vedea meșterind pe cei mai mari decât ei, iar apoi făcând practică la rândul lor, ca elevi ai claselor de dual. Știm sigur că, din campusul nostru, vor ieși mecanici auto excepționali, electricieni profesioniști, patiseri pasionați sau lucrători comerciali dedicați. Iar lista poate continua, desigur, în funcție de parteneriatele pe care le vom stabili cu operatorii economici din regiune în următoarele luni, companii care apoi vor recruta din rândul absolvenților noștri. Și, de ce nu, tot în campus vom avea șansa de a-i descoperi și pe următorii Eminescu, Porumbescu sau Brătianu, iar elevii care dovedesc aptitudini pentru o carieră artistică vor fi încurajați să-și urmeze vocația și ajutați să urmeze studii universitare de profil, chiar dacă aceasta presupune un parcurs diferit. Trebuie doar să avem încredere în potențialul copiilor din mediul rural, iar ei ne vor demonstra cât pot fi de harnici și de geniali.
Care sunt beneficiile aduse comunității locale de către acest campus și cum credeți că va influența economia din județul Argeș?
Imaginați-vă că sunteți din nou la școală, dar că vine, în fiecare dimineață, un autocar să vă ia și să vă ducă în campus. Purtați o uniformă curată și frumoasă (primită gratuit și spălată săptămânal), însă nu aveți nevoie de ghiozdan. Rechizitele, pe care tot noi vi le asigurăm, vă așteaptă la școală, în propriul dulăpior! Coborâți din autocar în curtea campusului, iar micul dejun vă așteaptă la cantină, fiind preparat numai din produse naturale, unele din propria grădină. Alături de personalul campusului, elevii din clasele mai mari se îngrijesc de servirea mesei, iar după ce toată lumea a terminat micul dejun, o nouă zi plină de experiențe folositoare începe în sălile de clasă. După ce se termină orele, ne revedem la masa de prânz tot în cantină, ca apoi să petrecem cu toții o oră de muncă practică în beneficiul campusului. Apoi, timp de încă două ore, facem lecțiile împreună, ca, la final, să vă întoarceți acasă tot cu autocarul.
Și totul este GRATUIT! Nu sună a tot ceea ce i s-ar putea întâmpla mai bun și mai frumos unui copil, în anii lui de viață decisivi? Noi credem că da.
Și-apoi, se mai întâmplă un lucru foarte important. Prin faptul că acești tineri primesc burse de la stat, dar și de la operatorul economic unde își fac orele de practică pe perioada studiilor, devenind, la rândul lor, un sprijin pentru părinți. Iar după absolvire, elevii din clasele de dual au opțiunea să fie angajați chiar în companiile unde au făcut practică. Pe lângă toate acestea, și campusul în sine va genera locuri de muncă, iar noi îi luăm deja în calcul pe sătenii dornici. Acest lucru poate avea impact pentru revitalizarea comunităților rurale – și, de ce nu – și pentru repatrierea românilor plecați. Fiindcă și pe ei vrem să îi ajutăm!
Ne-am propus că în anii următori, cu sprijinul autorităților și al agenților economici interesați să angajeze muncitori calificați, să revitalizăm satele argeșene, oferindu-le familiilor de români din diaspora care doresc să se întoarcă în țară șansa la repatriere, reconversie profesională și educație. Locuind în spațiile puse la dispoziție de primăriile locale, românii se vor putea (re)califica profesional pentru meseriile care sunt la mare căutare în regiune, în timp ce copiii lor vor învăța din nou în limba română, în campusul nostru.
Cum vă veți asigura că elevii vor avea acces la o educație de calitate și la pregătire practică adecvată în cadrul acestui sistem dual?
Sistemul dual de învățământ nu este un experiment. Sunt state care se bucură, în prezent, de o mare recunoaștere a acestui model de școlarizare care are, deja, o tradiție în întreaga lume. În Germania, de pildă, unde a fost și inventat, sunt peste 300 de specializări, rata de angajare a absolvenților este de 90% și 500.000 de persoane obțin anual certificatul de competențe profesionale. În Elveția, liceenii își aleg specializarea preferată și sunt încurajați să își caute și să semneze contractul de muncă cu firma la care doresc să se angajeze. În Austria există, de asemenea, programe similare pentru orice grupă de vârstă, nu doar pentru absolvenții de gimnaziu. Ce încerc să vă spun este că au testat alții, înaintea noastră, acest sistem, iar el și-a dovedit eficiența. Nu are sens să reinventăm roata… doar s-o eficientizăm. Ce altceva am putea face, atâta vreme cât tinerii și-au pierdut încrederea în sistemul de învățământ tradițional? Ce pot face atunci când ies de pe băncile școlii? În condițiile în care, la sat, 50% dintre ei renunță la studii după clasa a VIII-a. Când, de fapt, putem pregăti specialiști în adevăratul sens al cuvântului. Iar de acest aspect se vor ocupa atât profesorii, special aleși pentru a preda în campusul nostru, cât și maeștrii de practică care-și vor ghida novicii spre dezlegarea tainelor meseriilor alese.
Puteți să ne povestiți despre parteneriatele pe care le-ați stabilit pentru construirea și operarea campusului?
Discuțiile sunt, deja, finalizate cu unii și avansate cu alții. Suntem în etapa în care decidem care ne vor fi camarazii de cursă lungă, pe care îi vrem alături de noi, asigurându-ne că împreună vom performa. Înspre noi au venit multe propuneri și ne bucură să vedem interesul companiilor argeșene pentru acest sistem de educație care le aduce atât de multe beneficii, ajutându-le, în primul rând, să își reducă cheltuielile pentru recrutare și pregătire angajați. Ne vom anunța parteneriatele, tot timpul am făcut-o. Și pentru că ne-am mândrit asociindu-ne cu branduri mari și serioase, dar și pentru că am aplaudat sincer, de fiecare dată, deschiderea cu care mediul de afaceri vine în sprijinul misiunii noastre educaționale.
Cum contribuie acești parteneri la succesul proiectului? Ce impact sperați să aibă acest proiect asupra tinerelor talente din zonele rurale și cum va contribui la prevenirea migrației forțate către orașe?
Ei sunt, practic, brațele de fier ale întregului concept la care lucrăm. Iar elevii BookLand sunt, la rândul lor, miezul viitorului în business-urile operatorilor economici din zonă, care înțeleg importanța investiției în formarea profesională a angajaților lor. Pentru că, până la urmă, cea mai bună investiție pe care o poți face în business este investiția în oameni. Și ce se întâmplă atunci când companiile aleg să îi susțină pe tineri și să creadă în potențialul lor? În loc să emigreze sau să muncească cu ziua prin sat, aceștia învață o meserie, rămân lângă familiile lor (contribuind la cheltuielile casei), își câștigă respectul în comunitate, iar locul de muncă le este garantat de pe băncile școlii.
Care sunt planurile viitoare pentru proiectul BookLand? Aveți în vedere extinderea acestui model de campus și în alte zone ale țării?
Primul campus, cel pe care începem să-l construim acum în satul argeșean Vulturești, va fi inaugurat în anul 2025, dacă vremea ține cu noi și completăm diferența de finanțare necesară. Iar experiența și bunele practici pe care le vom dobândi aici vor constitui temelia pe care vom construi o rețea națională de campusuri similare. Pentru că, începând cu anul 2026 – 2027, vom începe să proiectăm și să construim campusuri și în alte regiuni. Și sperăm ca în următorii ani să acoperim practic fiecare județ. Așa că, da, visăm să creăm un sistem durabil și sustenabil care să facă atractiv învățământul profesional dual și să redea valoarea României rurale.