Edvin Marton: “Alții coc pâine sau scriu povești toată ziua. Eu fac muzică”

Născut într-o familie de muzicieni, Edvin Marton a început să studieze vioara încă de la vârsta de 5 ani, profesori fiindu-i părinţii. La vârsta de 7 ani interpreta Mozart. Ladoar 8 ani era admis la cea mai prestigioasă şcoală de muzică din Rusia unde a şi susţinut primul său concert, la vârsta de 12 ani, alături de Orchestra Simfonică din Moscova. De-a lungul adolescenţei sale a câştigat numeroase premii, dar şi o bursă la şcoala de muzică Juilliard din New York, care l-a propulsat în rândul unora dintre cei mai îndrăgiţi violonişti din lume. În 2006, Edvin Marton a compus aranjamentul muzical pentru reprezentaţia lui Evgeni Pluşenko de la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Torino, un program răsplătit cu medalia de aur. Artistul a mai câştigat, printre altele, un premiu MTV şi un trofeu Emmy pentru cea mai bună compoziţie muzicală a anului.
În 1997 câştiga concursul internaţional de vioară "Golden Violin Award" desfăşurat la Montreal, în Canada. În urma acestui concurs, Marton a intrat în posesia viorii Stradivarius, aparţinând Băncii Elveţiei, fiindu-i oferită pentru folosinţă privată pe toată durata vieţii.

***
Acest violonist este apreciat pentru stilul său unic de a îmbina muzica clasică cu cea pop-rock. El va concerta la Sala Palatului din București, pe 20 aprilie. Spectacolul pe care îl va prezenta publicului – intitulat "Stradivarius Concert Show", va cuprinde interpretări ale unora dintre cele mai aplaudate compoziții muzicale, precum "Tosca Fantasy", "Godfather" sau "Love In Venice". Acestea sunt doar câteva dintre melodiile pe care le va interpreta la o vioară Stradivarius, evaluată la șapte milioane de dolari, realizată de celebrul lutier Antonio Stradivarius, în anul 1697.
Alături de Edvin Marton pe scena Sălii Palatului va urca Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.
Mai multe (sau câte puțin) din viața acestui artist interesant am aflat în cadrul unui interviu pe care Edvin Marton l-a acordat Revistei CARIERE.

Sunteți considerat unul dintrevioloniștii contemporani apreciați. Dar dumneavoastră, personal, cum vă considerați?

Dacă aveți muzica în voi, trebuie să o aduceți la suprafață, astfel încât și ceilalți să se poată bucura de ea. Voi face cât mai multă muzică pentru că aceasta este pasiunea mea. Alții coc pâine sau scriu povești toată ziua. Eu fac muzică.

Ați studiat vioara de la vârsta de la o vârstă fragedă. Trei ani mai târziu ați fost acceptat la cea mai prestigioasă școală de muzică din Rusia, iar la vârsta de 12 ani ați concertat alături de Orchestra Simfonică din Moscova. Mi se pare un…”traseu profesional al copilăriei” destul de complex. Așa este? Deși publicul larg s-a obișnuit cu asemenea traiectorii profesionale timpurii ale artiștilor.

La o vârstă fragedă te bucuri de muzică, te distrezi cu colegii de clasă și te pregătești pentru următorul concert. Cam așa a fost “traseul profesional” al copilăriei mele. Nu știi exact unde te conduce acest drum, ci doar muncești din greu. Nu am simțit, la acel timp, că sunt special. Părinții mei mi-au spus mereu că trebuie să-i fac pe oameni să se simtă mulțumiți de muzica mea și îi ascult!

Care considerați că este cea mai frumoasă amintire a copilăriei dumneavoastră?

Am crescut lângă un râu frumos, Tisa. Plimbarea pe câmp, aproape de pădure și de râu, cu prietena mea din copilarie. În memoria mea aceasta a rămas ca cea mai frumoasă amintire a copilăriei mele. Am petrecut mult timp plimbându-mă pe câmpuri, iar acest lucru m-a făcut să iubesc natura. Aceasta este inspirația mea.

Ca violonist, există momente grele?

Concursurile mondiale mi-au dat cele mai dificile momente. Trebuie să joci curat, trebuie să fii precis. Competiția cu 200-300 de violoniști nu este ușoară. Din fericire, în Canada aș putea câștiga medalia de aur.

Și apropo de momente grele: Ați avut momente de cumpănă în viață? Dacă da, cum ați trecut peste ele?

Viața mea a fost întotdeauna plină de dificultăți. De la vârsta de 8 ani am locuit în internatul Școlii de Muzică Ceaikovski din Moscova, unde am locuit într-un singur apartament 16 persoane. Până la vârsta de 23 de ani “am petrecut” anii în cămine în Budapesta, Viena, Salzburg și New York. Întotdeauna am fost departe de familia mea. Am putut veni acasă doar pentru vară și pentru Crăciun. A fost greu, dar știam că este singura modalitate de a deveni un artist de succes.

Veți concerta în România în aprilie și nu este pentru prima oară. De ce Stradivarius Concert Show?

Această interpretare este dedicată unei viori neprețuite, iconice la care cânt, o vioară a lui Antonius Stradivarius din 1699. Această vioară, la care o voi cânta în România, are un ton incredibil, unic. Trebuie să auziți acest sunet uimitor, care vă va duce într-o altă dimensiune.

Cât de comercial crezi că trebuie să fii în aceste zile când vine vorba de muzica simfonică?

Nu mă gândesc niciodată la asta. Eu doar creez planeta mea muzicală. Creez un loc special în care virtuozitatea și dragostea se unesc. Cel mai important este să creezi ceva unic, ceva spectaculos și toate avantajele vor urma.

Ce așteptări aveți de la publicul românesc și ce așteptări credeți că are el de la dumneavoastră?

Știu din trecut că publicul românesc este unul dintre cei mai buni auditori. Intrepretările mele sunt emoționale și dramatice în același timp. Publicul vine și se bucură de emoțiile, de virtuozitatea muzicii mele și își energizează sufletul.

Planuri de viitor?

Termin noul album Stradivarius 2, care va iesi curând. De data aceasta albumul va conține toate melodiile originale compuse de mine. Sunt foarte încântat de asta. Este o muzică epică, cinematografică, orchestrală. Este un secret, dar vă spun acum: la concert voi interpreta două compoziții din noul album, ca premieră mondială.

Un gând pentru cititorii Revistei CARIERE?
Ne vedem foarte curând și doresc să ne bucurăm împreună de acest concert pentru toată viața!

Edvin Marton (adevăratul său nume – Lajos Edvin Csűry; n. 17 februarie 1974, Tiszaújlak, Ucraina) a devenit cunoscut ca violonist mai ales prin colaborarea cu patinatori precum Evgeni Plușenko și Stephane Lambiel. A studiat la şcoli de renume, precum: Școala Ceaikovski din Moscova, Music Academy din Budapesta, Music Academy din Viena şi Juilliard School of Music în New York.