Școala online, o provocare educațională, dar și psihologică, pentru triunghiul elev-părinte-profesor
Imagine de Steven Weirather de la Pixabay
Pandemia de Coronavirus a adus, încă de la debutul ei, schimbări remarcabile pe scară largă, ce afectează și în prezent milioane de oameni de pe tot globul. A atins mult însă, și încă atinge, tânăra generaţie, în special pe cea a elevilor de acum. Societatea a tot căutat și, la modul general, a și găsit remedii pentru a controla viaţa într-un mediu securizant în ceea ce priveşte reducerea răspândirii virusului, dar teama părinților de a nu-și expune copiii pericolului de contaminare, în contrabalans cu conștientizarea nevoii de socializare a celor mici și a găsirii unei rețete care să le asigure un echilibru zilnic de sarcini și timp de recreere este încă o provocare cu un impact important și asupra copiilor, dar și asupra familiei.
Pentru mediul educațional, schimbarea a fost o necesitate, iar singura soluție viabilă, şcoala online, a adus și ea, la rându-i, o serie de provocări. De aceea, e bine să înțelegem că elementul fundamental al acestei treceri de la viața de elev în clasă la viaţa de elev în mediul online este implicarea psihologică.
Schimbările majore, dar nepregătite, au cerut o acomodare rapidă într-un timp foarte scurt. Școala online a solicitat din partea copiilor şi a familiei parcurgerea rapidă a unui întreg proces de reorganizare. Noutatea a generat însă câteva efecte psiho-sociale, care vor apărea și se vor resimți în timp în reacţii comportamentale.
E bine de ştiut pentru părinţi că orice schimbare poate avea amprente care vor umbri dezvoltarea copilului, în momentul în care nu gestionăm corect reacţiile apărute. Pentru că educaţia în mediul online e o soluţie cu alte reguli, cere alte resurse de dezvoltare personală. Învăţarea de acasă poate fi solicitantă, dar, în același timp, de ce nu!, și o perspectivă nouă de educaţie. E nevoie de adaptare din mers, care schimbă obiceiuri, performanţe, componente psiho- emoţionale la elevi. Efectele pozitive şi negative aşteptate în noua situaţie pot diferi însă la nivel individual. Contează mult trăsăturile de personalitate, caracterul copiilor, atmosfera şcolară, vârsta, dar și atmosfera și nivelul de colaborarea în familie. Toate sunt elemente cheie și toate îşi arată puterea în momentele de schimbare. Dar merită să vorbim mai degrabă despre oportunități și riscuri, decât despre efecte pozitive și negative în noul mod de lucru, educaţia online.
Astfel, pentru elevii puțin anxioși, speranța unei responsabilități online mai puțin riguroase ar putea fi eliberatoare, deoarece reduce stresul de performanţă. Acum, elevii din marginea clasei sau victimele agresiunii școlare pot simți, de asemenea, o oarecare ușurare. Copiii au la îndemână conţinutul informaţional al orei la o deschidere de buton. Părintele, de asemenea, se implică activ în dezvoltarea copilului pe latura învăţării, ceea ce poate duce la o schimbare pozitivă în relaţia lor. Timpul este o altă oportunitate, dacă familia ştie să dea valoare timpului de învăţat, petrecut împreună, cu acţiuni şi emoţii de calitate.
De cealaltă parte, atitudinea parentală de a ţine sub control sever prezenţa copilului la învăţare activează elevul stresat, care se simte pierdut, neştiind cui să se conformeze, deoarece el ocupă locul de şcolar între profesor şi părinte. Nu uitați, așadar, că sentimentul de prezenţă pentru a controla copilul este liniştitor pentru părinte, însă dăunător stării de bine a copilului. Echilibru deci, între control și auto-responsabilizare, pentru că noul tip de educaţie poate aduce beneficii, mai ales celor care pot dobândi mai ușor cunoștințele într-un mediu cu stimuli reduşi. Nu e simplu să acceptați că mare parte din zi copilul dumneavoastră stă în fața calculatorului, dar nu omiteți: acum este o oportunitate extraordinară de a-și dezvolta competenţele digitale!
Noul mod de şcoală reduce însă resursele de bucurie pentru elevii extrovertiţi, care au nevoie de grup, de prezenţa umană prin care ei se încarcă. La această categorie, adaptarea funcţionează perfect doar cât provocarea prezintă o noutate pentru ei. Odată devenită rutină, în timp, ei dezvoltă foarte uşor reacţii de nervozitate, incomoditate, scădere în interes şi pro-acţiune pentru performanţă. Se recomandă, în astfel de cazuri, ca elevul să aibă posibilitate de comunicare cu prietenii, momente în care îşi ventilează emoţiile şi îşi recapătă statutul în grup.
Dar și statul acasă, ca și toate celelalte provocări, afectează în mod diferit elevii şi în funcţie de vârstă. De exemplu, un aspect plăcut este împlinirea nevoii şcolarului mic de atenție. Ei au nevoie de mult sprijin. Pot apărea schimbări comportamentale pozitive, alimentate de prezenţa părintelui, cum ar fi studiul individual mult mai profund. În cazul adolescenţilor, prezenţa excesivă a adultului poate provoca reacţii mai puţin dorite, confruntări cu părinţii pentru libertatea ”de a fi mare”. Se poate exersa comunicarea asertivă, care se bazează pe înţelegere şi exclude porunca. Acesta va menţine relaţia liniştită între părinte şi tânărul elev.
Categoric, școala de acasă va solicita mult resursele interne ale familiei. În acest scenariu, familia primeşte un rol definitoriu în învăţarea şi dezvoltarea şcolară a copilului. Spaţiul de locuit devine şi sala virtuală în care elevul participă la ore. Acest aspect contextual cere amenajarea unui spaţiu confortabil, cu stimuli reduşi, exclusiv pentru a învăţa. Acel loc e bine să fie aranjat şi întreţinut de către elev sau alături de el, dacă este la o vârstă şcolară mică. Igiena colţului, spaţiului educaţional îi aprofundează sentimentul de a pregăti locul pentru a munci acolo, astfel îl pregătim şi pentru a fi activ. Menținerea rutinei este extrem de importantă, cu prioritizarea sarcinilor de lucru pentru şcoală şi activităţile de familie. Toate acestea aduc echilibru în casă.
E benefică menținerea relațiilor sociale – și când copilul nu simte nevoia – însă neapărat sub regulile de siguranţă. Hrăneşte-i nevoia de apartenenţă! Și, foarte important!, exercițiile fizice menţin sănătatea şi energia pentru sarcini cognitive. Alternarea modalităţilor pasive de petrecere a timpului liber (vizionarea unui film) cu modalități active (plimbări) dă o atmosferă plăcută casei.
Iată, tot timpul sunt schimbări în jurul nostru şi e plăcut de ştiut că ne putem adapta datorită faptului că avem abilitatea de a face faţă, chiar dacă, de multe ori, nu ştim cum. Efectele psihologice ale acestor schimbări pot fi pronunţate. Acestea apar mai lent şi vor fi durabile. Istoria arată că după situaţii de criză amprentele psihologice încă sunt prezente, chiar dacă situaţia critică de mult a trecut. Schimbările bruşte aduc comportamente şi reacţii diferite. Învăţarea online este o schimbare, care solicită adaptarea tinerilor din mers.
Prin urmare, educaţia digitală nu este doar despre copii și școală, este o adevărată provocare pentru triunghiul elev-părinte-profesor. De aceea, succesul sau eșecul ei este covârșitor determinat de echilibrul între toate aceste trei laturi.
De aceea, recomandarea mea de final, pentru părinți și profesori: faceți tot ce e efectiv posibil pentru ca acest triunghi să funcționeze ca unul echilateral!
Lenke Iuhos, psiholog şcolar şi consilier educaţional, fondatoarea suportului de training personal şi profesional numit LI Academy
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 268
Pentru abonare, click aici
