O foarte bună oportunitate pentru români de a fi iniţiaţi în arta japoneză şi, poate, de a găsi noi căi de dezvoltare personală

Societatea japoneză este marcată de un profund sentiment de apartenență la un grup, fiind supusă la nenumărate reguli de comunicare interpersonala, al căror scop este acela de a menține valoarea cea mai de preț a culturii japoneze – armonia, nota nu demult Deutsche Welle…În perioada 15-21 mai, Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” (CSRJ-AH) împreună cu Universitatea Româno-Americană a organizat ediția cu numărul șapte a evenimentului devenit deja tradiție: „Zilele Culturii Japoneze”. Un eveniment care a reunit manifestări notabile pentru pasionații de civilizația japoneză și nu numai.

De ce acest eveniment este focalizat de atâta timp pe Japonia şi cum se explică succesul lui în România, reprezintă una dintre întrebările pe care i le-am adresat lui Şerban Georgescu – directorul Departamentului de Studii Asiatice din Cadrul Universităţii Româno-Americane, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” și inițitorul evenimentului sus numit în România.

“Zilele Culturii Japoneze a luat fiinţă în urmă cu şase ani în jurul galei aniversare a Centrului de Studii Româno-Japoneze. Încurajaţi de succesul de care acest eveniment s-a bucurat, am reuşit să creştem atât numărul de evenimente reunite sub umbrela acestui festival, cât şi numărul invitaţilor sosiţi din Japonia. Japonia se bucură de o popularitate din ce în ce mai mare în România, cultura niponă, fie că ne referim la cea tradiţională sau la cea contemporană, stârneşte mereu fascinaţie. Nucleul participanţilor este format din cei ce studiază limba japoneză la liceu sau facultate, dar şi din practicanţii de arte marţiale, ceremonia ceaiului, ikebana sau reiki, sau al pasionaţilor de manga şi anime. Numărul acestora nu este deloc de neglijat.

Care credeţi că este impactul unui asemenea maraton…cultural focalizat pe o ţară în ceea ce priveşte relaţiile bilaterale România-Japonia?

“Noi ne-am propus încă de la început să atacăm stereotipurile şi imitaţiile fără valoare. De aceea, ne-am străduit să punem în contact publicul de la noi cu specialiştiîn diverse domenii, precum economie, relaţii internaţionale, literatură, dar şi cu artişti sau producători de film, sosiţi chiar din Ţară Soarelui Răsare. Aşadar, impactul dorit de noi se referă la o mai bună înţelegere a culturii nipone, dar şi identificarea unor noi posibilităţi de colaborare în ceea ce priveşte domeniile educaţie, cercetare sau economie. Nu în ultimul rând, este o foarte bună oportunitate pentru români de a fi iniţiaţi în artă japoneză şi, poate, de a găsi noi cai de dezvoltare personală. În urmă uneia dintre ediţiile anterioare a ZCJ a luat fiinţă, de exemplu, trupa de taiko a Centrului nostru, singură trupă de tobe tradiţionale japoneze din România. Lucrăm la organizarea acestui eveniment cu zeci de voluntari, studenţi şi elevi, aşadar este şi o fantastică oportunitate de a pune în practică pentru ei ceea ce învaţă la şcoală”.

Care credeţi că a fost noutatea şi totodată inovaţia evenimentului din acest an?

“Cu siguranţă elementul de noutate al acestei ediţii a fost prezenţa în România în premieră a unui regizor faimos de film de animaţie japonez. Este vorba despre Kenji Kamiyama, regizorul Ghost în the Shell – Stand Alone Complex, alături de care s-au aflat la Bucureşti scenaristul Ryo Higaki şi producătorul Yoshiki Sakurai. Pe data de 19 mai, în Aula Magna a Universităţii Româno-Americane a avut loc proiecţia filmului Ghost în the Shell – Stand Alone Complex, Solid State Society, precedată de o discuţie despre fenomenul anime cu cei trei invitaţi, moderată de jurnalistul Ana Maria Caia”.

Cum credeţi că este privit, spre exemplu, fenomenul anime în România?

“Se bucură de o extraordinară popularitate la nivel mondial. În România probabil că lucrurile nu stau foarte diferit. Există, pentru a lua doar Bucureştiul că exemplu, mai multe evenimente dedicate fanilor cu un număr în creştere de participanţi: Comic Con, Nijikon, Otaku Festival. Parte din Zilele Culturii Japoneze a fost o componentă dedicată special împătimiţilor de manga şi anime denumită Otaku RO Tour. Pe lângă Kamiyama san, Higaki san şi Sakurai san, un alt invitat de marcă din Japonia a fost realizatorul de manga Daichi Kawada. Domnia sa a susţinut un curs despre paşii necesari pentru a realiza manga, Sala Senatului Universităţii Româno-Americane dovedindu-se neîncăpătoare pentru numărul mare de participanţi.

La ce credeţi că a percutat şi percutează cel mai mult publicul român când este vorba despre Zilele Culturii japoneze?

“Depinde ce înţelegem atunci când ne referim la public. Dacă ne referim la publicul adult, atunci partea tradiţională a culturii japoneze este cea care atrage mai tare: ikebana şi oshibana, ceremonia ceaiului, kimono şi yukata, taiko sau literatură japoneză sunt mereu bine primite. Cei mai tineri dintre participanţi sunt, de obicei, atraşi de cultură pop: manga şi anime. Anul acesta, cu siguranţă, două dintre atracţiile principale au fost atelierele de sushi (cu master chef Nao Tsuchiya) şi kendama (cu Oase şi Alpha)”. Credeţi că românii sunt familiarizaţi deja de multă vreme cu ce înseamnă exact cultură japoneză? Adică legat de faptul că este ceva cu mult mai profund decât…”exotism acustic”?
“Este dificil de răspuns la această întrebare şi cred că nu se poate face o generalizare. Sunt într-adevăr cei ce urmează cu pasiune o anumită cale, în stil japonez, precum cea a ceaiului (cha do) sau a florilor (Ka do), dar sunt şi foarte mulţi dintre cei ce ne trec pragul pentru a regăsi exotism sau doar din curiozitatea de a descoperi ceva nou”.

Ce intenţionaţi pentru următorul an?

“Am început deja pregătirile pentru Zilele Culturii Japoneze 2018. Avem mai multe surprize pregătite, ştim că aşteptările în ceea ce priveşte festivalul nostru au crescut constant. Dacă până anul acesta muzică a fost o constanţa la Haru Urâră Grand Festă, evenimentul central al Zilelor Culturii, anul viitor ne propunem să punem accentul pe dans. De asemenea, ne propunem să aducem în România un scriitor japonez valoros. Noi suntem implicaţi în organizarea celei mai lungi serii de lansări de carte dedicate literaturii japoneze din România, însă prezenţa autorului ar fi o premieră. Nu va pot da mai multe detalii acum, dar va pot spune că nu vor fi dezamăgiţi nici pasionaţii de pop culture, nici adepţii Japoniei tradiţionale!”

Şerban Georgescu este directorul Departamentului de Studii Asiatice din Cadrul Universităţii Româno-Americane şi coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” de la aceeaşi Universitate. La acest Centru predă comunicarea în afaceri cu parteneri japonezi dar şi cursuri despre mediul de afaceri nipon.
Este cel care a fondat CSRJ-AH, în 2005, dar şi iniţiatorul Departamentului de Studii Asiatice. Este absolvent de Relaţii Internaţionale, şi, înainte de a se dedica CSRJ-AH, a fost manager la o firma româno-japoneză, asistent de cercetare la Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, dar şi consilier expert la Facultatea de Studii Economice Europene de la Universitatea Româno-Americană.