Primăvară, suflet și tradiție într-un șnur: Mărțișorul

La 6 decembrie 2017, Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii, prin decizia luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud. Prin cercetările întreprinse și argumentele științifice aduse, Doina Işfănoni și Varvara Buzilă au contribuit decisiv la acceptarea Mărțișorului în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii, potrivit Institutului Cultural Român.

Mici pietre de râu

Mărţişorul reprezintă o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare fiind întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii (Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea) în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului: albul însemnând pace, iar roşul – război.
Arheologii au descoperit, de-a lungul timpului, obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului.
Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii..Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte.

Chip de fată frumoasă și zmeu

Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor".
În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor! Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende.

Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.
Printre altele, tradiţia spune că mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că dacă pomul va rodi, omul va avea noroc!

Valori și simboluri identitare

În perioada 1-2 martie 2018, Institutul Cultural Român Bruxelles şi Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Luxemburg organizează o serie de evenimente de diplomaţie publică și culturală dedicate Zilei Mărțișorului – simbol universal inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Conferință, proiecție de film documentar, prezentare de carte, momente artistice și un atelier de creație de mărțișoare sunt evenimentele care vor avea loc la sediul Ambasadei Republicii Moldova, și vor sărbători Mărţişorul una dintre cele mai vechi tradiții populare româneşti, care se regaseşte în Bulgaria, Grecia, Macedonia, Republica Moldova şi Serbia.

La 1 martie, Dr. Doina Isfanoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“ din București și Dr. Varvara Buzilă, etnolog și muzeograf, doctor în filologie, secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, vor susține conferinţa Tradiții și obiceiuri similare de Mărțișor în spațiul european si vor prezenta valorile și simbolurile identitare ale Mărțișorului, precum si semnificația declarării Mărțișorului in lista UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității. Cu prilejul conferinței, va fi proiectat un scurt documentar : Mărțișorul , și va fi prezentată cartea Varvarei Buzilă, Sub semnul Mărțișorului (Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Societatea de Etnologie din Republica Moldova, Chișinău, 2015).La finalul evenimentelor, naista Daniela Ghiță va susține un recital cu piese reprezentative românești și balcanice, iar Centrul de Creație „Mugurel“ al Asociației „Noroc“ va oferi un moment artistic. Mărțișoare artizanale din Romania și Republica Moldova vor fi oferite publicului participant, ca un simbol al începutului primăverii, anotimpul renasterii naturii.
În 2 martie, Varvara Buzilă va susține un atelier de creație de mărțișoare destinat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani.