„Copiii romi nu sunt mai răi sau mai puţin dotaţi decât copiii dintr-un mediu social înstărit”

Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Salvaţi Copiii Suedia şi cu Fundația IKEA, va desfăşura timp de trei ani un proiect în valoare de 1,8 milioane de euro, pentru susţinerea celor mai vulnerabile categorii de copii în faţa stigmatizării şi a discriminării – copiii romi, copiii cu tulburări de sănătate mintală, copiii cu suferinţe psiho-emoţionale sau tulburări comportamentale, precum şi pentru combaterea acestor fenomene la nivelul societăţii.

Proiectul a fost lansat la Bucureşti, joi, 6 septembrie 2012, la Şcoala Ion I.C. Brătianu 141, în prezenţa Ambasadorului Suediei ES Dl Anders Bengtcén, a Elisabeth Dahlin, preşedinte executiv Salvaţi Copiii Suedia, a lui Cornel Oprişan, country manager IKEA şi a lui Gabrielei Alexandrescu, preşedinte Salvaţi Copiii România.

Proiectul va fi însoţit şi de ”Copiii fără etichetă”

În cadrul acestei iniţiative, Salvaţi Copiii România va derula acţiuni şi soluţii inovatoare, pentru a răspunde în mod concret la unele din cele mai stringente probleme cu care se confruntă copiii, din cauza stigmatizării şi a stereotipurilor. Vor fi abordate trei mari surse de stigmatizare şi de stereotipare negativă din societatea românească: apartenenţa la etnia romă ca o premisă a eşecului social, bătaia ca formă de educare a copilului, problemele de sănătate mintală ale copilului.

Astfel, stigmatizarea copiilor romi va fi contracarată prin intervenţii în comunitate şi atragerea acestora în sistemul educaţional, ca prim pas pentru a asigura integrarea lor socială şi accesul la oportunităţi de formare. Stereotipurile legate de educaţia copiilor prin bătaie, violenţă verbală sau emoţională – validate încă în mentalul colectiv din România – vor fi contracarate prin metode de parenting pozitiv şi prin programe de formare destinate părinţilor, bunicilor, educatorilor, precum şi personalului medical. Stigmatizarea şi stereotipurile negative legate de suferinţele mentale ale copiilor vor fi combătute prin promovarea unor strategii de politici publice moderne la nivel naţional, care să permită prevenirea unor situaţii periculoase pentru copii, precum şi tratarea corectă a problemelor cu care aceştia se pot confrunta.

Proiectul va fi însoţit şi de o campanie de comunicare şi de conştientizare, intitulată ”Copiii fără etichetă”, menită să atragă atenţia asupra răului pe care etichetele negative – stigmatizarea şi stereotipurile – îl produc asupra echilibrului emoţional şi dezvoltării armonioase ale unui copil, indiferent de statusul său social, precum şi să promoveze măsurile pozitive, care pot fi luate pentru a schimba astfel de abordări.

8.700 de copii şi părinţii acestora vor beneficia de servicii promoţionale şi de sănătate

Concret, aproximativ 8.700 de copii şi părinţii acestora vor beneficia de servicii educaţionale şi de sănătate, desfăşurate în grădiniţe estivale pentru romi, înfiinţate de Salvaţi Copiii şi în centre de consiliere pentru copii şi părinţi. Un număr de 900 de profesionişti în domeniul sănătăţii şi educaţiei publice vor fi instruiţi pentru a putea preveni, identifica şi interveni în problemele cu care se confruntă copiii victime ale stigmatizării. Un ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor romi va fi distribuit în toată ţara celor interesaţi de acest subiect. Peste zece milioane de copii şi adulţi români vor fi informaţi în legătură cu consecinţele negative ale discriminării asupra copiilor vulnerabili şi moduri prin care discriminarea poate fi combătută.

Proiectul este implementat de Salvaţi Copiii România cu asistenţă tehnică din partea Salvaţi Copiii Suedia, iar fondurile au fost colectate de IKEA prin intermediul Campaniei Jucăriilor de Pluş.

Copil bătut, un viitor adult lipsit de echilibru

”Avem datoria să trecem dincolo de etichete, stigmatizări şi stereotipuri şi să ne uităm la copii, aşa cum sunt ei cu adevărat. Proiectul nostru va face exact acest lucru prin acţiunile pe care le vom derula în următorii trei ani. Copiii romi nu sunt mai răi sau mai puţin dotaţi decât copiii dintr-un mediu social înstărit. Ceea ce, în timp, creează diferenţe între copii romi şi alţi copii este lipsa educaţiei. Bătaia nu este ruptă din rai, ci aduce iadul în sufletul unui copil şi îl poate condamna pe viaţă să fie un adult lipsit de echilibru şi de forţă interioară. Problemele de sănătate mintală ale unui copil pot fi tratate şi prevenite. Este important ca părinţii, educatorii, cadrele medicale, comunitatea în ansamblul său, decidenţii să înțeleagă aceste lucruri şi să acționeze, alături de noi”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România. Elisabeth Dahlin, preşedinte Salvaţi Copiii Suedia şi secretar general al Comitetului pentru Colaborarea cu Fundaţia IKEA a afirmat că “mulţumită campaniei Jucăriilor de Pluş, clienţii şi angajaţii IKEA au produs o schimbare în bine în viaţă a milioane de copii din întreaga lume. Sprijinul din partea Fundaţiei IKEA a permis organizaţiei Salvaţi Copiii să ajute cele mai vulnerabile şi marginalizate categorii de copii, care altfel nu ar avea acces la educaţie. Suntem încântaţi să fim parte a acestei campanii globale.”.

30 de grădiniţe de vară care vor desfăşura programe educaţionale pentru copiii romi preşcolari

Salvaţi Copiii va înfiinţa 30 de grădiniţe de vară, care vor desfăşura programe educaţionale pentru copiii romi preşcolari, cu scopul de a reduce diferenţele de dezvoltare psiho-educaţională între copii, în prima zi de şcoală. Părinţii vor fi implicaţi în aceste activităţi pentru a înţelege importanţa educaţiei şi a şcolarizării copiilor. În şcolile şi grădiniţele care înscriu copii romi Salvaţi Copiii va oferi servicii de consiliere pentru copii. Practica de până acum a SCR arată că acei copii romi care au participat la astfel de grădiniţe de vară au avut o rată mai mare de şcolarizare.

În condiţiile în care romii sunt grupul etnic cel mai expus tratamentelor discriminative, mulţi părinţi romi aleg să nu îşi trimită copiii la grădiniţă sau la şcoală. Unul din motivele invocate de părinţi este neîncrederea în personalul educaţional şi frica de practicile discriminative la care sunt supuşi copiii lor. Alte motive sunt lipsa serviciilor educaţionale în comunitate şi lipsa resurselor financiare. Pe termen lung, lipsa educaţiei îi condamnă pe copii la sărăcie, nepermiţându-le să intre pe piaţa muncii în condiţii de şanse egale şi demnitate. În România, ţară cu o populaţie romă numeroasă, acest lucru va avea un impact economic şi social semnificativ.

80% dintre copiii care nu ajung niciodată la şcoală sunt copii de etnie roma – potrivit Raportului Naţional cu privire la includerea copiilor romi în serviciile de educaţie timpurie (2010). 31% este procentul copiilor romi care au frecventat învăţământul preşcolar în anul şcolar 2009 – 2010. Relevanţa proiectului pentru copiii cu probleme de sănătate mintală La nivel european, unul din cinci copii suferă de o problemă emoţională, de dezvoltare sau comportamentală, iar unul din opt are o tulburare mentală diagnosticabilă clinic.

20% din copiii din România prezintă riscul de a dezvolta o tulburare mentală

În România, aproape 20% din copiii (1 milion din cei 4 milioane de copii) prezintă riscul de a dezvolta o tulburare mintală, potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În ciuda acestei situaţii, în România serviciile de sănătate mintală sunt oferite aproape exclusiv în spitale şi clinici de psihiatrie, iar tratamentul constă în principal în medicaţie. Stigma asociată cu bolile mintale şi cu serviciile oferite în aceste unităţi medicale îi împiedică pe mulţi dintre copii/adolescenţi şi părinţi să apeleze la serviciile de sănătate mintală.

Pe mulţi dintre copiii care suferă de o tulburare mintală (ADHD, depresie, anxietate, tulburări de comportament) discriminarea – de către alţi copii sau adulţi – îi poate afecta mai mult decât boala în sine: stigmatizarea provoacă ruşine, duce la izolare şi atrage în multe cazuri violenţa şi abuz verbal. Salvaţi Copiii va oferi servicii alternative de consiliere psihologică pentru copii şi părinţi pentru a ajuta copiii cu probleme emoţionale şi de comportament să facă faţă cerinţelor socio-educaţionale. Va oferi, de asemenea, instruire pentru specialişti în sănătate mintală. Violenţa fizică şi verbală asupra copiilor – sau disciplinarea negativă – este încă frecvent utilizată de părinţi, fiind uneori o modalitate la îndemână pentru a-şi regla propriile stări emoţionale (furie, frică).

Bătaia şi abuzul verbal au însă consecinţe negative, atât în ceea ce priveşte comportamenteleimediate, concrete, ale copiilor, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea psiho-emoţională şi evoluţia lor pe termen lung.