De ce nu pot fi integraţi migranţii pe piaţa muncii?
Una dintre principalele bariere în integrarea migranţilor din România în societate este lipsa de informare din partea angajatorilor, a societăţii şi a instituţiilor publice. Pentru a combate fenomenul discriminării migranţilor pe piaţa muncii din România, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății și partenerii săi au dezvoltat o serie de materiale, instrumente și acțiuni pentru pregătirea și informarea imigranților, autorităților și angajatorilor.
În cadrul seminarului „Este loc pentru migranți pe piața muncii din România?", la care au participat specialiști în resurse umane, angajatori și reprezentanți ai ONG-urilor, s-au prezentat cele mai importante aspecte legislative pentru angajarea diferitelor categorii de străini, dar şi pricipalele stereotipuri cu care se confruntă migranții pe piața muncii din statele membre ale Uniunii Europene.
Diferenţele culturale aduc beneficii companiei
Luciana Lăzărescu, director program migraţie în cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii, a prezentat o serie de diferenţe culturale, dar şi beneficiile pe care aceste diferențe le pot aduce unei organizații. Din experienţa ei, angajatorii se arată deschişi la a angaja străini, însă majoritatea companiilor se lovesc de problema legislaţiei, de demersuri greoaie şi multă birocraţie.
Totuşi, printre beneficiile pe care migranţii le aduc companiei se numără faptul că sunt deschişi, au abilităţi multilingvistice şi aduc o îmbunătăţire în echipă la nivelul limbii, reuşesc să se adapteze uşor, sunt rapizi, sunt fideli şi conştiincioşi, ştiu cât de greu este să obţină o viză.
Majoritatea migranților prezenți în România, precum studenții (aprox. 12.600 persoane), cei veniți pentru reîntregirea familiei (aprox. 26.300 persoane) sau persoanele cu o formă de protecție internațională au drept de muncă în România fără să fie nevoie de obținerea avizului de angajare, un aspect pe care puțini angajatori din ţara noastră îl cunosc şi au tendința să respingă unii candidați străini, de teama complicațiilor birocratice.
Migranții care vin în scop de muncă (aprox. 5800 persoane) sunt printre cei mai vulnerabili, consecințele pierderii locului de muncă conducând la pierderea dreptului de ședere în termen de 60 de zile.
Ei reprezintă una dintre categoriile de migranți care au nevoie de aviz de muncă în România. Este adevărat că obținerea avizului presupune un efort suplimentar din partea angajatorului, atât birocratic, cat și financiar.
Având în vedere criteriul competenței, formalitățile birocratice pot fi depășite, iar colaborarea angajatorilor cu organizațiile neguvernamentale care lucrează direct cu migranții poate fi o resursă importantă pentru depășirea birocrației.
Din perspectiva angajatorilor prezenți la eveniment, principala barieră în calea integrării în muncă a cetățenilor din state terțe este legislația, angajatorii fiind în general deschiși față de angajarea imigranţilor.
În măsura în care legislația nu este suficient cunoscută nici de angajatori, nici de migranți, proiectul Discriminarea Imigranților în Domeniul Drepturilor Civile – DIM", inițiat de ARPS, în parteneriat cu SAR și CNCD, urmărește informarea deopotrivă a ambelor părți implicate într-o potențială relație de muncă.