Piste pentru biciclişti – o cauză asumată de OPTAR

În Capitală, încă de acum şase ani, cetăţenii au început să remarce şi să reclame execuţia defectuoasă a pistelor de biciclete. Trasate pe trotuare, uneori în spaţii înguste sau cu trafic mare de pietoni, întrerupte alteori de bănci, chioşcuri sau cabine de telefon, aceste piste erau pe cât de vizibile, pe atât de inutile.

Cum ar trebui să arate o infrastructură dedicată transportului alternativ?

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) nu a dorit să lase lucrurile aşa şi a explicat – în campania Tu ştii unde sunt banii tăi? Afacerea pistelor şi a semafoarelor pentru biciclete –cum ar trebui să arate o infrastructură dedicată transportului alternativ şi de ce „lucrătura” Primăriei Generale nu se încadrează. „Administrarea oraşului trebuie să fie ca mersul pe bicicletă: sănătoasă, eficientă şi economică. Bicicliştii vor lupta până când va fi atins acest deziderat”, spun reprezentanţii organizaţiei. OPTAR a primit pentru acest proiect şi premiul Ce n-a văzut Bucureştiul din cadrul Galei Premiilor Participării Publice, ediţia a cincea, în cadrul căreia s-au înscris 61 de campanii. Din 2011, OPTAR şi-a asumat sarcina de a rezolva problema. Pe de-o parte să identifice cine şi de ce a acceptat aceste piste prost trasate şi, pe de altă parte, să promoveze măsuri care să încurajeze transportul cu bicicleta în Capitală. „De ce în România? Deoarece aici trăim. Mai bine sau mai puţin bine, în bunăstare sau sărăcie, cu grijile şi nevoile noastre. Dorim să ne implicăm şi să schimbăm, prin atitudinea de astăzi, cursul zilei de mâine”, spune Marian Ivan, preşedintele organizaţiei, încercând să explice de ce există o astfel de organizaţie pe plaiurile mioritice.

Campanie de adopţie

OPTAR a sesizat toate instituţiile cu privire la risipa de bani şi spune că lupta nu s-a terminat şi nu va fi finalizată decât în ziua în care infrastructura urbană din Bucureşti va fi una pentru cetăţeni, nu pentru maşinile lor. În acest sens, OPTAR a început prin a transmite sesizări cu detalii despre neregulile pistelor către: Administraţia Străzilor Bucureşti, Brigada Rutieră, Prefectură, Primar, Consiliul General, Tribunal, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Curtea de Conturi, Procuratură şi Direcţia Naţională Anticorupţie. „Apoi am început o campanile de «adopţii de piste» de biciclete. Voluntarii adoptau câte un traseu, îl documentau cu fotografii, pregăteau sesizările necesare şi le trimiteau către instituţiile de resort pentru a cere desfiinţarea acestui traseu din cauza nerespectării standardelor legale, adaugă Marian Ivan.” Au fost adoptaţi şi, practic, desfiinţaţi temporar, prin decizia Poliţiei Rutiere, peste 100 de kilometri de piste de bicicletă din Bucureşti.

Marşuri în Capitală

Au urmat două marşuri cum Bucureştiului rar i-a fost dat să experimenteze: 4.200 de persoane în martie, 8.000 în octombrie, şi asta pentru că bicicliştii au înţeles că nu este doar o treabă făcută prost, ci şi bani publici cheltuiţi ilegal. Odată declarate ilegale pistele, OPTAR a început demersuri pentru a-i identifica, la nivel de autoritate publică, pe responsabilii acelor lucrări, dat fiind faptul că niciuna dintre instituţiile statului nu a identificat vreun vinovat în această problemă de gestionare a fondurilor publice. În acest sens, în 2012 organizaţia a determinat Administraţia Străzilor Bucureşti prin decizia Tribunalului să facă publice un set de documente solicitate în baza legii privind accesul la informaţiile de interes public numărul 544/2001 şi pe care instituţia refuzase să le ofere. În 2013, a deschis un nou dosar la Tribunal pentru a obţine alte informaţii publice care nu sunt puse la dispoziţie de către ASB, însă procedurile nu sunt încheiate. În viitor, OPTAR va continua demersurile care să conducă la decongestionarea traficului prin dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane.

Drumuri verzi în Capitală

La jumătatea lunii februarie, OPTAR a prezentat proiectul „Drumuri Verzi în Bucureşti” (DVB). Acesta vizează dezvoltarea unei reţele de drumuri dedicate pietonilor şi bicicliştilor în Capitală. Pentru prima dată în istoria recentă a Capitalei, cetăţenii sunt cei care vor avea un cuvânt de spus despre cum trebuie să arate infrastructura pietonală şi cea pentru biciclete. „Implicarea cetăţenilor, încă din etapa de identificare a reţelei DVB, uşurează procesul de implementare prin însuşi faptul că infrastructura este gândită chiar de către cei care o vor utiliza. Iată de ce echipa OPTAR şi cea a Comunităţii Bicicliştilor din Bucureşti îi îndeamnă pe cetăţeni să participe ca voluntari în acest proiect”, mai spune Marian Ivan.

Şi la Deva s-a putut!

Există şi în provincie interes pentru pistele de bicicletă. Aşa că Răzvan Marinca a iniţiat o campanie ce a vizat realizarea unor astfel de piste în tot oraşul Deva, proiect de care ar fi beneficiat toţi locuitorii. Răzvan a început cu promovarea ideii, urmată de strângerea de semnături pentru o petiţie prin liceele din acest oraş şi un marş la care au participat aproximativ 200 de biciclişti. Au prezentat cererea primarului şi au obţinut realizarea a 2,5 kilometri de piste de biciclete de-a lungul drumului naţional ce traversează Deva. Deşi nu şi-a atins scopul iniţial, campania a demonstrat că, prin determinare şi curaj, chiar şi elevii de liceu pot schimba ceva în România. Iniţiativa lui Răzvan a apărut în urma unui curs de advocacy susţinut de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici