Tineri care intervin unde educația nu ajunge | Ideile noilor generații

Pentru Crina și Bianca, data de 16 martie 2024 a fost un moment important în parcursul celor două eleve de liceu care au fondat clubul de carte The Rory Bookshelf. Era ziua în care conferința lor Book Talks aduna la Biblioteca Națională din București peste 150 de persoane pasionate de lectură, prezente să „asculte niște copii care vorbesc în fața lor despre cărți”. Cele două s‑au cunoscut în cadrul unor cursuri, unde și‑au dat seama că împărtășesc aceleași pasiuni – serialul Gilmore Girls și lectura. Au decis să‑și numească proiectul după personajul principal al serialului, o tânără studentă pasionată de lectură și jurnalism.

Așa a început The Rory Bookshelf, cu o pagină de Instagram și fără prea multe așteptări.

Spațiu de lectură în afara programei

Crina Dinu a copilărit înconjurată de cărți, influențată de pasiunea tatălui ei pentru lectură. Încă de mică era încurajată să citească mult, iar în timpul verii asta era o activitate constantă. În clasele primare, școala ei a avut un parteneriat cu o editură care trimitea lunar câteva cărți și organiza competiții. Până prin clasa a opta, lectura era prezentă atât acasă, cât și la școală.

Și‑a păstrat dragostea pentru citit încercând diverse stiluri și genuri, de la fantezie și SF la romane polițiste, poezie și cărți de dezvoltare personală. A învățat să renunțe la o carte dacă nu o atrăgea, pentru a nu transforma lectura într‑un efort.

Lucrurile s‑au schimbat odată ce‑a intrat la liceu, unde a ales un profil de matematică‑informatică. Atunci a simțit pentru prima dată lipsa unui spațiu dedicat lecturii. A ridicat această problemă în atenția conducerii și a subliniat că literatura este insuficient promovată în școală, însă inițiativa nu a fost susținută de profesoara de română. Directorul a încurajat‑o, în schimb, să se alăture clubului de robotică.

„Multe proiecte școlare sunt focusate pe știință”, spune Crina. „Ăsta nu e un lucru rău, dar ni se părea nedrept ca elevii pasionați de literatură să nu aibă un cadru în care să se exprime.”

Bianca Mirică a crescut cu pasiunea pentru literatură insuflată tot de tatăl ei. Își amintește despre cea mai frumoasă amintire din adolescență: prima zi de liceu, transformată de tatăl ei într‑un tur al mai multor librării Cărturești din București. Încă din clasele primare și‑a dat seama că îi place să citească, chiar dacă lectura nu era considerată un lucru „cool” de către colegi. În școală și liceu, Bianca a continuat să scrie, având numeroase caiete în care își nota „poveștile”. A participat frecvent la concursuri de scriere în limba română și engleză și a fost activă în exprimarea ideilor sale, atât în scris, cât și în dezbateri orale la clasă, în special pe teme literare.

A urmat inițial un liceu cu profil matematică‑informatică timp de doi ani, însă la mijlocul clasei a XI‑a a decis să se transfere la un profil filologic, după ce a realizat că i se potrivește mai bine. A avut în orar patru ore pe săptămână de limba română și a beneficiat de sprijinul profesoarei sale, care a susținut‑o constant.

Lectura, ca formă de comunitate

Pe grupul de WhatsApp, absolventele de liceu au adunat deja zeci de persoane care citesc împreună cărți atât în limba română, cât și în engleză, precum Dezrădăcinare, Portretul lui Dorian Gray, Every Summer After, A Familiar Stranger, The Alchemist sau The Seven Husbands of Evelyn Hugo. Împărtășesc impresii despre lecturi, stabilesc întâlniri în online și discută despre noutățile care apar.

Pe conturile de social media, unde au strâns peste 4.500 de urmăritori, publică recomandări de lectură, promovează incluziunea autoarelor în literatură, se aliniază trendurilor actuale și match‑uiesc cărți cu cafele. Fetele vor să aducă literatura mai aproape de tineri, într‑o țară în care, potrivit studiilor, doar 29,5% dintre cetățeni au citit o carte în 2022. România se află pe ultimul loc în clasamentul lecturii la nivel european. Totuși, cel mai recent Barometru Cultural, publicat în 2023, oferă o imagine ceva mai optimistă: 59% dintre români spun că au citit cel puțin o carte anul trecut, iar 22% au citit în jur de cinci.

Un subiect important pentru ele este promovarea literaturii scrisă de femei. Sofia Nădejde, Ana Blandiana, Lucia Demetrius, Cella Serghi, Nora Iuga sunt câteva nume pe care Bianca le amintește într‑un studiu pe care l‑a realizat în luna mai a anului trecut, despre lipsa autoarelor femei în programa școlară și importanța includerii perspectivei feminine în curriculumul literar. Astăzi, în programa pentru examenul de Bacalaureat, sunt 17 autori bărbați și nicio femeie.

Viitorul pentru Rory și impactul asupra parcursului educațional

Rory Bookshelf a fost un adevărat „boost de încredere” pentru Bianca, care tocmai a început facultatea la Pomona College din California, în SUA. „Mi‑am dat seama că pot face mai mult decât teme la mate și integrale”, adaugă Crina, proaspătă studentă la Constructor University în Bremen, Germania. Cele două spun că au primit „un feedback pozitiv” din partea universităților la care au aplicat, care au fost impresionate de proiect și de implicarea constantă în promovarea lecturii.

Chiar dacă în curând vor pleca din țară, Crina și Bianca nu renunță la Rory: își propun să continue promovarea lecturii prin intermediul rețelelor sociale și să păstreze legătura cu comunitatea clubului.

În plus, plănuiesc să facă „takeovers” direct de la cursuri, pentru a le arăta urmăritorilor cum arată viața de student în străinătate și cum își duc mai departe proiectul. „Cred că sigur o să găsim oameni care, la rândul lor, cred în puterea și magia lecturii”, spune Bianca.

FeminEast: educație financiară pentru femei și minorități

În același București, șase luni mai târziu, Miruna și Cristina au pus bazele Women’s Financial Education Summit – conferința FeminEast, dedicată promovării educației financiare în rândul femeilor. FeminEast, organizație nonguvernamentală fondată în 2022 de Miruna Neamu și Cristina Pogorevici, a luat naștere din dorința de a oferi acces la educație financiară fetelor, femeilor și comunităților marginalizate.

Miruna, elevă la acea vreme, și Cristina, proaspăt absolventă de master, au pornit cu un sondaj aplicat la 375 de elevi, pentru a evalua nivelul perceput de pregătire financiară. Răspunsurile au confirmat intuiția: în școală, educația financiară este superficial tratată. Au urmat workshopuri tematice despre buget personal, planificare financiară, investiții, risc și economisire.

Potrivit statisticilor europene, peste 70% dintre femeile din Europa de Est nu au economii, iar aproape 40% desfășoară munci de îngrijire neremunerată, de două ori mai mult decât bărbații. FeminEast propune o abordare aplicată, cu accent pe autonomie financiară, îndreptată spre femei din mediul urban, dar cu planuri de extindere în zonele rurale și către minorități.

În cei doi ani de activitate, Miruna și Cristina au adunat peste 30 de voluntari și au organizat opt evenimente, cu peste 500 de participanți. De curând, au lansat și platforma educațională gratuită FeminEast Educație, un site cu ajutorul căruia tinerii pot învăța noțiuni de bază despre educație financiară, precum gestionarea salariului, strategii de economisire și investiții, dar și cum să evite greșelile frecvente și capcanele financiare precum cheltuielile impulsive sau gestionarea greșită a datoriilor. Tot în cadrul platformei, cursanții au acces la chestionare pentru testarea cunoștințelor și stabilirea propriilor obiective prin autoevaluare.

Cristina numește FeminEast passion jobul ei, pentru că investește atât timp, cât și resurse pentru ca proiectul să se poată dezvolta și să ajungă la cât mai multe persoane, iar Miruna are siguranța că asociația va crește și îți dorește ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane.

Tinerii formatori pentru tineri

Crina Dinu, Bianca Mirică și Miruna Neamu fac parte din generația de liceeni care a ales să colaboreze cu Julia Boca, consultant universitar, pentru admiterea la facultățile din afara țării. Julia observă că astfel de activități extra‑curiculare au devenit tot mai relevante, inclusiv în procesul de admitere la universități din străinătate: „Cred că până atunci nu existau adulți sau organizații care să se uite în direcția elevilor de liceu și să investească în potențialul lor.”

Inițiativele reflectă o schimbare de mentalitate: implicarea nu mai e văzută ca un gest excepțional, ci ca un răspuns firesc la absențe sistemice. Într‑un climat educațional adesea rigid și standardizat, astfel de proiecte funcționează ca alternative vii, flexibile și adaptate realităților generației tinere.

Despre fetele cu care a colaborat, Julia spune că a fost prezentă în parcursul lor și le‑a văzut „străduindu‑se cu oameni care nu răspund la e‑mailuri, cu sponsorizări greu de obținut, dar dus totul până la capăt. Faptul că pot transforma o idee într‑un proiect complex, cu impact real, e ceva ce mă inspiră chiar și pe mine, ca adult.”

CITEȘTE ȘI: Veronica Dogaru, Orange Romania | O carieră în CSR începe cu o întrebare sinceră: ce fel de bine vreau să las în urmă? | OPINIE

Foto articol: FeminEast. Fotografie din arhiva proiectului