Victor Mateș, omul care a făcut mierea românească recunoscută la nivel internațional și a pus Blajul pe harta lumii
Victor Mateș, patronul Apidava, este de formație profesor de științe exacte, mai precis, de fizică. A intrat în business după 89 pentru că dintr-un salariu de profesor cu greu și-ar fi putut întreține familia. Pe-atunci, piața mustea de oportunități și, fără mari cunoștințe antreprenoriale, puteai da lovitura. Granițele se deschiseseră, românii vedeau cum trăiesc vecinii lor „de-afară” și își doreau o viață similară. Așa că la început Victor Mateș s-a profilat pe comerț și a demarat mai multe afaceri care i-au adus câștiguri frumușele. Însă visul lui era să construiască un business în jurul marii pasiuni pe care o avea de mai bine de zece ani – apicultura. Prin urmare, în urmă cu 25 de ani, a pornit cu încă doi asociați o afacere apicolă. N-avea să-i fie ușor. Au fost 10 ani în care firma a continuat să funcționeze „cu bani aduși de-acasă”. Asta deoarece românii consumă puțină miere, prin urmare veniturile erau mici. Apidava a început să exporte însă către țări din toate colțurile lumii, iar businessul a crescut de la sine.
Compania din Blaj prelucrează nu mai puțin de 12% din toată cantitatea de miere care se produce în România, după cum a spus Victor Mateș în cadrul interviului acordat Revistei CARIERE.
-Domnule Victor Mateș, cum se îmbină pregătirea de profesor de fizică, cu ștate vechi în învățământ, cu aceea de antreprenor?
-Într-adevăr, am lucrat 17 ani în învățământ ca profesor de fizică înainte să mă „reprofilez”. Meseria de profesor mi-a plăcut, pentru că reușeam să comunic bine cu elevii; lucrând la un liceu, aveam parte la fiecare 4 ani de alte generații de tineri, pe care îi îndrumam, iar lecțiile mele nu se opreau la manualul de fizică: aveam foarte multe activități extra-școlare în care le puteam insufla elevilor o mică parte din pasiunile mele. Atunci aveam ocazia să comunic cu ei cel mai bine. Îmi plăceau mult elevii întreprinzători, inventivi, care veneau cu soluții practice – atunci când făceam diferite activități-, dar și cei care reușeau să se remarce la clasă prin istețimea lor. Faptul că după revoluție am ales să fiu „antreprenor” nu a fost ceva calculat: pur și simplu am simțit la acel moment că dacă rămân în învățământ nu o să pot să-mi întrețin familia. Pe atunci, salariile se devalorizau de la o lună la altă, din cauza inflației. Însă, totodată, vedeam foarte multe oportunități de afaceri, deoarece în România era pe atunci o lipsă acută de mărfuri de orice fel. Eram deja „apicultor” în timpul liber de vreo 10 ani, și practicăm apicultura ca hobby, însă mă atrăgea foarte mult partea de activități de comerț. Așa că, împreună cu alți 2 asociați, ne-am hotărât în anul 1991 să pornim o mică afacere, în care să valorificăm atât mierea, cât și alte produse alimentare. Mierea a devenit cumva, liantul poveștii mele. Deși în primii 10 ani am făcut multe afaceri colaterale mai mici – care erau mai rentabile financiar la acel moment -, nu am renunțat la acest produs, deși nu era căutat, și eram nevoit să duc bani de acasă, că să susțin afacerea.
-Ce amintiri aveți din perioada de început? A fost un urcuș lin sau unul anevoios?
-Am avut parte de multe schimbări în toți acești ani: am schimbat numele companiei, asociații din firmă, am schimbat de 3 ori locațiile de producție, renovând prima dată un fost CAP, ulterior o fosta fabrică de paste făinoase, și, la final, o fostă fabrică de bere… fiecare dintre acestea fiind foste sedii ale unor afaceri care eșuaseră în Blaj, un orășel de doar 25.000 locuitori… Acest lucru însă nu m-a descurajat, ci m-a ambiționat și m-a și făcut să înțeleg de la început că dacă nu-mi gestionez corect finanțele, pot fi la un pas de eșec oricând. Abia după 10 ani am început să fac bani din miere, astfel încât să pot renunța la ipoteca de pe apartamentul familiei și să pot obține un venit constant, din care să dezvolt și afacerea.
– După ce afacerea a prins contur, firma a tot crescut. Care crredeți că au fost deciziile care v-au permis să deveniți unul din cei mai mari procesatori de miere de la noi?
-Piață românească a mierii este atipică față de celelalte piețe din Europa, fiindcă în România consumul intern este cam 20% din producția internă de miere. Ar fi imposibil să comparăm consumul de miere din Franța /Germania /Italia/ Spania și toate țările nordice, cu consumul de miere din România, fiindcă noi ne situăm la coada clasamentului european, ceea ce duce la multe nemulțumiri în rândul producătorilor/ apicultorilor, care nu reușesc să-și comercializeze marfa proprie la prețuri comparabile cu cele din Europa, deși cheltuielile sunt aproape similare. Din acest motiv, în ultimii 18 ani a fost mult mai interesantă piața exporturilor en-gros, mai ales după intrarea României în UE. Vânzarea en-gros la export are însă dezavantajul că, deși aduce un profit rapid pe moment, nu oferă oportunități de dezvoltare a pieței, așa cum o face vânzarea en-detail pe piață internă. Momentan, 50% din cifra noastră de afaceri este generată de exporturile vrac și 50% de vânzările en-detail pe piață internă. Nu neapărat „deciziile” mele au dus firma la nivelul de azi, ci faptul că am dorit mereu să ne diversificăm oferta, produsele și clientela. Faptul că am reușit să ne creăm o bază mai largă de clienți, nu doar din România, și nu doar din Europa, ne-a adus și foarte multe provocări, dar și multe satisfacții. Dar, în ultimii ani, prețul mierii româneșți la export a fost în scădere, din cauza importurilor din țări mari producătoare la nivel mondial, cum ar fi China, Mexic, Argentina, Brazilia. În prezent, Ucraina este competitorul nostru numărul unu în materie de preț. Înainte de a intra în Uniunea Europeană, și producătorii români aveau prețuri mai mici, pentru că apicultorii și firmele aveau la rândul lor cheltuieli mai mici. Ucrainenii sunt în situația noastră de acum zece-cincisprezece ani. Acum, depinde de noi să găsim acele soluții ca să facem față concurenței pentru că, dacă la aceeași calitate europenii primesc un preț mai mic, vor alege prețul mai mic. O altă soluție pe care o putem aplica este promovarea produselor pe piața internă, la consumatorii români. În prezent, din cauza faptului că în România nu se consumă suficiente produse apicole, 80% din producția locală pleacă la export.
– Apidava nu înseamnă doar miere procesată, ci o serie de alte produse care au la bază acest ingredient. În afară de diversificarea afacerii, ce anume v-a permis să fiți cu un pas în fața concurenței?
– Suntem în prezent una dintre firmele private româneșți de miere cu cel mai lung istoric de activitate. Acest lucru ne-a forțat mereu ținem pasul cu schimbările de piață, dar ne-a și oferit avantajul experienței. Dar este greu să menții același nivel de calitate ani la rând. Or, noi am încercat să punem pe piață mereu produse de calitate. La nivel european, suntem cunoscuți drept o firmă ce își respectă calitatea, însă această calitate vine de cele mai multe ori cu prețuri mai mari. Ne lovim de multe ori de acest aspect, chiar și pe piață internă, unde presiunea pe prețurile de desfacere este foarte mare. Ceea ce ne-a diferențiat în ultimii ani a fost și faptul că am reușit să ne diversificăm gama de produse, venind atât cu o gamă complet nouă de produse cosmetice cu ingrediente apicole, cât și cu o gamă de dulciuri pe bază de miere: dropsuri cu extracte din plante și miere, turtă dulce cu miere, caramele cu miere, polen și propolis, jeleuri fructate cu miere și, nu în ultimul rând, berea cu miere.
-De unde va procurați ingredientele?
-Achiziționăm miere din toate zonele țării și avem o bază de furnizori formată din peste 10.000 de apicultori cu care colaborăm anual. Procesăm în jur de 2.500 de tone pe an, ceea ce, totuși, nu înseamnă decât 12% din producția României – o producţie medie de aproximativ 20.000 de tone. România este unul dintre cei mai importanți producători de miere din Europa și este un jucător important la nivel mondial, dar suntem pe penultimul loc la consumul de miere per locuitor din Uniunea Europeană. Un român consumă anual, în medie, 100-150g de miere, de 20 de ori mai puțin decât media din Germania (1.500 până la 1.700 de grame/locuitor/an).
-Ce divizie de business merge cel mai bine la ora actuală?
– În prezent avem 4 game distincte de produse create în jurul produsului „miere”: mierea ambalată, produsele api-cosmetice, dulciurile pe bază de miere și berea cu miere. Pe lângă Apidava mai avem compania Apis SRL – înființată tot de mine în anul 1991, și care se ocupă exclusiv de comercializarea de echipamente și utilaje apicole către apicultori. În ultimii 6 ani, aceasta a crescut foarte mult, devenind un business de sine stătător. Cu siguranță, mierea rămâne baza afacerii noastre, ea generând 85% din veniturile companiei Apidava, însă produsele dezvoltate în ultimii ani au un potențial de creștere foarte mare, fiind mai adaptate nevoilor actuale ale pieței și adresându-se în special consumatorilor tineri. Creșterea cifrei de afaceri a evoluat constant de-a lungul anilor, dar au fost ani cu fluctuații. Inițial, de la o cifră mică de afaceri era foarte ușor să crești cu 50% sau cu 30% pe an. Pe măsură ce s-a majorat însă volumul afacerilor, creșterile în procente au fost mai mici, deși valoric erau relativ mari. În ultimii ani, am avut o creștere între 5-7%. În momentul de față apreciez că ne situăm în topul primelor 3 firme în domeniile pe care activăm: miere de albine, apicosmetice, dulciuri pe baza de miere sau utilaje apicole. Cred că, pentru domeniul nostru de activitate, România încă ne oferă mult potențial, așa încât să ne dezvoltăm local cu posibilitatea de a crește cantitatea exportată către țările din jur și întreaga lume
-Cum arată businessul Apidava în cifre în momentul de față și cum arăta la înființare?
-Apidava are în prezent o cifra de afaceri de 9 milioane de euro și 52 de angajați. Are o hală de producție și un depozit de 7.000 mp….Când am început aveam un garaj, 2 angajați – dintre care unul eram eu -, Dacia proprie și un buget care reprezenta echivalentul unei Dacii de la acea vreme. Azi am 2 angajați care împlinesc alături de mine 25 de ani de activitate, am 16 angajați cu peste 10 ani vechime în companie, am 4 membri ai familiei care lucrează împreună cu mine… ceea ce înseamnă că am realizat multe cu oamenii de lângă mine. Compania nu înseamnă nimic fără oameni, iar dezvoltarea noastră a fost posibilă și datorită altor oamenii – parteneri și prieteni care m-au sprijinit, care m-au recomandat, dar și datorită apicultorilor cu care colaborăm. Eu am și azi 25 de stupi, pentru că pasiunea pentru apicultură nu mi-am pierdut-o și îmi face mare placere atât munca în stupină, cât și să am miere din stupina proprie.
-În încheiere, povestiți-mi, va rog, două întâmplări care v-au făcut să fiți mândru de businessul pe care l-ați creat.
-Nu știu dacă sunt “întâmplări”, ci mai degrabă momente în care am simțit că munca mea a dat roade și am văzut în ochii străinilor recunoașterea succesului. Pot spune că au existat multe astfel de momente, dar cred că cel mai important este faptul că am reușit să punem Blajul pe harta mondiala a mierii, prin evenimentul „Sărbătoarea Mierii” care are loc anual la în această localitate în luna Martie. În fiecare an participă numeroși invitați din străinătate – toți din domeniul mierii, inclusiv reprezentanți ai celei mai importante Federații Mondiale a Asociațiilor Apicole: APIMONDIA. Anul viitor evenimentul va ajunge la ediția a 12-a. Fiind susținut de autoritățile locale, acesta a fost promovat și la nivelul consumatorilor de miere – devenind în prezent cel mai mare târg apicol din țară, dar și din Europa de Est. Cât despre recunoașterea succesului prin ochii străinilor, cea mai placută supriză a fost nominalizarea în top 7 antreprenori în cadrul galei „Entrepreneur Of The Year – EY România 2018”, eveniment de prestigiu, care evaluează anual companii româneșți din toate domeniile de activitate. Ținând cont că activitatea noastră este una de nișă, nu m-am așteptat ca din cei 43 de antreprenori selecționați să ajung în top 7.
Nu pot să nu mentionez și că, o dată pe an, la aniversarea firmei, unde participă toți angajații și familiile lor, mă simt cu adevărat mândru că am ajuns așa de departe și că am alături familia și oameni deosebiți și dedicați. Cred că astfel de momente mă fac să fiu mândru de business-ul pe care îl conduc.
Victor Mateș, patronul Apidava, este unul dintre cei patru nominalizați la
Secțiunea ANTREPRENORIAT PRODUS ÎN ROMÂNIA.
Citește și:
Antreprenorești, proiectul care reînvie libera inițiativă la sate
Dorin Crizbășan, omul de afaceri care a obținut recunoașterea novacului afumat la nivelul UE
VOTAȚI AICI câștigătorul secțiunii ANTREPRENORIAT PRODUS ÎN ROMÂNIA