„Puţin şi bun”, de astăzi şi în vieţile noastre

„Ar fi problematic şi reducţionist să spunem «consumerismul» e rău, produce automat, oricui, stres şi nefericire, iar «simplitatea» (downshiftingul) e bună; duce indubitabil la o viaţă fericită şi relaxată. Oricare dintre ele este trăită de individ în felul său. Viaţa agitată a unui om, marcată de consumerism, poate să-i pară respectivului ca fiind plină de satisfacţii. Simplitatea în care cineva se simte bine poate părea în ochii altuia sărăcie, fugă de provocări, eşec. Ca reacţie la consumerism, poate apărea nevoia de a atribui simplităţii puteri de panaceu. Ca şi cum simplitatea, în mod automat, ar restabili starea de bine în fiecare om stresat, de tip consumerist”, spune Dan Cârlea, psiholog.

Dacă suntem în stare să renunțăm la unele lucruri pe care le-am achiziționat cu greu de-a lungul timpului, facem un pas puternic spre declinul consumerismului. „Totul pleacă de la percepția asupra vieții. Dacă ai o stare de spirit pozitivă, calmă și încrezătoare, atunci nu sunt prea multe lucruri care să ți se pară destabilizatoare. Mama mea are o vorbă pe care am înțeles-o foarte târziu: «tot răul spre bine». Cu alte cuvinte, nu știi unde te poate duce o situație pe care o consideri dezechilibrantă. Poate fi chiar deschiderea către un drum mult mai bun. Este foarte important să pui situațiile de viață în perspectivă, să nu le vezi doar ce sunt într-un anumit moment. Te poți întreba: «Acest lucru va mai conta peste un an?»”, afirmă Adriana Boșcănici, Manager General Trainart.

Citește și: Tehnologia dăunează grav sănătății?

Ideea pe care și-o face fiecare om în parte despre confort și simplitate este accentuată și de mediul în care trăieşte. „Nimeni nu-şi propune să fie un «consumerist» sau un adept al «simplităţii» în urma unui amplu demers raţional şi rece. Stilul de viaţă are legătură cu nevoile intime ale oamenilor, cu dorinţele, fricile, angoasele lor, multe dintre acestea fiind în zona psihicului inconştient”, spune Dan Cârlea. Aşadar, este important ca fiecare să se cunoască pe sine, iar stilul de viaţă să fie consecinţa acestei cunoaşteri.

Să ne imaginăm un tip care munceşte 12 ore pe zi, face bani din ceea ce şi-a dorit mereu să facă – construieşte blocuri. În copilărie era sărac, şi-a promis lui însuşi că, atunci când va fi mare, o să fie cineva. Ne putem da seama că un astfel de om nu va resimţi viaţa sa ca pe o povară de care trebuie să scape prin… simplitate. E mulţumit că munceşte, produce, cheltuieşte. Şi-a atins visul”, spune psihologul Dan Cârlea.

Citește și: Terapii antistres

Bineînțeles că există și inversul acestui tip de persoană: „Cineva nu a avut niciodată ambiţii materiale, dar, cum-necum, a ajuns plin de rate şi aleargă de dimineaţa până seara. Munceşte până la epuizare ceva ce nu-i place. Apare dorinţa unui trai mai simplu, downshiftingul este asumat autentic, iar noul stil de viaţă poate să-i aducă satisfacţii. Dar îmbrăţişarea simplităţii poate fi şi rezultatul unei refulări a mai vechilor dorinţe de realizare materială, de succes social, dorinţe pe care nu şi le-a putut împlini. În acest caz, omul poate idealiza simplitatea, o poate clama, desconsiderând modul de viaţă consumerist, însă în profunzime să nu fie pe deplin împăcat cu viaţa lui”, completează Dan Cârlea.

Un deziderat al secolului nostru este echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Acest echilibru nu înseamnă să le aloci procentaje egale și gata, atunci ești echilibrat. Jonglezi permanent cu ele, pentru că uneori este nevoie să aloci mai mult timp profesiei, alteori familiei.

Înapoi la vechile obiceiuri

Această trecere poate fi eliberatoare, pentru că îți dai seama că trăiești pentru tine, că poți echilibra rolurile pe care le ai în viața profesională și personală. „Schimbarea începe cu o stare de liniște, pentru că îți dai seama de lucrurile care contează cu adevărat pentru tine și reîncepi să te bucuri de o rază de soare, de o floare, de lucrurile aparent simple. Nu este pentru toți oamenii o trecere ușoară, pentru că aduce cu sine un trai cu mai puține resurse, rezonând în schimb cu valorile în care crezi”, spune Adriana Bășcănici.

„Downshiftingul sau declinul consumerismului poate avea ca efect găsirea sau regăsirea stării de bine, dacă în acea simplitate omul îşi află noi valenţe, dacă a ajuns la nevoia de simplitate printr-un insight, printr-o înţelegere nouă despre el însuşi, despre lume şi viaţă”, afirmă Dan Cârlea.

Din fericire, sunt exemple de familii care s-au mutat din zgomotosul oraș, iar acum se simt foarte bine. Susțin că și-au recalibrat și redefinit afacerile astfel încât să le poată susține și să își poată crește copiii într-un mediu curat.

Important este să nu faci această schimbare doar pentru că este „în trend.” Trebuie să înțelegi de ce vrei downshifting, care sunt motivele tale reale. Este un moment de declic, însă e obligatoriu să fii conştient că downshiftingul are plusuri și minusuri și este important să ți le poți asuma.