Cum ne păstrăm creierul sănătos în stresul cotidian

Într‑o lume în care discutăm din ce în ce mai mult și mai deschis despre stres, anxietate sau depresie, rezultatele unui recent studiu realizat pe șobolani ar putea să ne spună ceva despre noi, oamenii: orice activitate care ne stimulează sau care ne scoate din mediul nostru ne poate scoate și din zona de stres și ne poate păstra sănătatea minții.

O știre care ar putea fi greșit încadrată la divertisment a circulat în mediul virtual la finalul lunii octombrie. Oameni de știință americani de la Universitatea Richmond din Virginia au reușit să dreseze șobolani să conducă mașini manufacturate. Imaginile cu micile rozătoare aflate la volanul unor mașinuțe par desprinse din secvențe de la circ sau din filme de animație pentru copii. Știrea însă ar trebui citită până la final și analizată mai în profunzime. Experimentul cercetătorilor americani a avut ca scop să arate cum creierul șobolanilor poate fi manipulat pentru a performa sarcini complexe și, poate mai important decât asta, faptul că execuția acestor sarcini reduce stresul, anxietatea animalelor.
Oamenii de știință au descoperit că șobolanii sunt mai puțin stresați și anxioși atunci când conduc mașinile, testându‑le excrementele pentru hormonii stresului. Mai mult, cercetătorii au observat că șobolanii care conduceau efectiv mașinile păreau a fi mai puțin stresați decât șobolanii care erau doar pasageri în versiuni similare ale autoturismelor controlate de la distanță.
Rezultatele studiului ar putea avea impact asupra cercetărilor viitoare cu privire la modul în care boala Parkinson modifică abilitățile motorii și funcția spațială la oameni, potrivit revistei New Scientist. De asemenea, informațiile ar putea fi folosite pentru a studia modul în care depresia ne influențează motivația și sănătatea minții în general.
Ce este, însă, sănătatea minții? Auzim adesea termenul, folosit mai ales atunci când vorbim despre depresie, anxietate, tulburare de stres posttraumatic (PTSD) și schizofrenie. Dar, într‑adevăr, echilibrul minții se referă la un complex de factori care include: bunăstarea noastră emoțională, psihologică și socială generală, atât în contextul condițiilor numite mai sus, cât și în afara acestora, potrivit MentalHealth.gov, o resursă a guvernului S.U.A.
Sănătatea creierului nostru are un impact asupra modului în care gândim, simțim și ne comportăm; modelează modul în care percepem lumea, luăm decizii și gestionăm stresul.
Echilibrul minții noastre poate fi afectat de multe aspecte ale vieții noastre, inclusiv de relațiile noastre sociale, de sănătatea fizică, de nivelul de productivitate și de accesul la necesitățile de bază. Dar modul în care persoanele pot gestiona acest echilibru este influențat, de asemenea, de trăsăturilor genetice și de personalitate specifice, precum și de factori demografici – statutul socio‑economic, rasă, identitatea de gen și orientarea sexuală.
În același timp, nu orice episod de stres din viața unui om poate sau trebuie să fie diagnosticat drept depresie. Danielle Roubinov, profesor asistent și psiholog clinic la Universitatea din California, San Francisco, este de părere că mulți oameni experimentează momente în care nu se simt chiar în echilibru cu ei înșiși. Altfel spus, este normal ca toți oamenii să aibă perioade, din când în când, când se simt mai stresați sau mai triști.
De aceea, studiile spun că, atunci când se confruntă cu o perioadă mai grea, oamenii pot găsi sprijin în rețeaua socială din care fac parte. Ei au nevoie, pur și simplu, să aibă pe cineva care să îi asculte și să le valideze emoțiile – să confirme că emoțiile lor sunt reale și demne de luat în seamă. O simplă conversație cu un prieten îi poate ajuta să își ușureze încărcătura mintală.
Familia poate ajuta, de asemenea, în moduri mai instrumentale, ocupându‑se de copii, de treburile casei, gătind sau degrevând persoana de astfel de sarcini logistice care pot cântări prea mult în mintea cuiva la un moment dat.
De asemenea, câteodată efectuarea unor mici activități în viața de zi cu zi ajută la ieșirea din zona de stres. De exemplu, somnul adecvat și exercițiile fizice regulate pot fi de mare ajutor pentru menținerea sănătății mintale. Petrecerea timpului cu persoanele de care sunteți legați, fie că e vorba de prieteni, familie, colegi sau alte grupuri sociale vă pot spori sănătatea minții.
Iar cercetările care încearcă să găsească soluții de oprimare a stresului cotidian nu se opresc aici. Un studiu arată că pisicile sunt cel mai bun prieten al unui bărbat sau al unei femei, la fel ca și câinii. Așezându‑se pur și simplu lângă noi, pisicile ne îndepărtează de stresurile vieții. 93,7% dintre cei chestionați pentru această cercetare consideră că prietenii lor felini le îmbunătățesc sănătatea creierului. Cum? Prin simpla mângâiere a animalului (72%) sau prin jocul cu acesta (58%). Indiferent de vârstă sau de experiență, o pisică te poate ajuta să înveți să te iubești pe tine însuți, să‑ți stimuleze starea de spirit de bine.
Un alt studiu relevă că oamenii care trăiesc aproape de mare au un echilibru al minții mai bun decât cei care trăiesc mai departe de apă, indiferent de venitul gospodăriei lor. Potrivit oamenilor de știință, traiul în apropierea mării ar putea sprijini un creier mai sănătos în comunitățile cele mai sărace din Anglia. Cercetătorii de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, au folosit datele oferite de 25.963 de respondenți. După ce au eliminat alți factori implicați, ei au descoperit că traiul în orașele din apropierea coastei este în strânsă legătură cu o sănătate a minții mai bună. Mai exact, cercetările sugerează că cei care trăiesc la mai puțin de un kilometru de coastă au în jur de 22 la sută o mai mică probabilitate să aibă simptome ale unei tulburări decât cei care trăiesc la 50 km sau mai mult de mare.
Totuși, pentru cei mai mulți dintre noi, care nu ne permitem să ne mutăm în apropiere de mare, există și alte soluții mai la îndemână. De exemplu, toamna, pentru că temperaturile mai reci față de cele de vară sunt ideale pentru mișcare și activități sportive, se recomandă drumețiile și ciclismul, sau activități mai relaxate – o plimbare lungă prin parc sau, de ce nu, petrecerea timpului grădinărind. Toate acestea sunt, fără îndoială, bune pentru sănătatea noastră fizică, dar de aceste activități în natură poate beneficia, de asemenea, și creierul nostru.
Interesant este că, dacă ne întoarcem la practicile din trecut, vom observa că ideea nu este nouă. Expunerea la natură poate facilita recuperarea și vindecarea de boli, atât ale corpului, cât și ale sufletului – idee împărtășită și de medici de‑a lungul veacurilor. De exemplu, un tratament recomandat pentru corp și minte în epoca victoriană erau vizitele regulate la un spa în aer liber, în locuri frumoase din natură. Mai mult, azilurile au fost construite în mod intenționat în mediul rural, adesea pe terenuri pline de copaci, aproape de râuri sau apă. Aceasta s‑a bazat pe credința în puterea curativă a naturii, dar și pe ideea că mediile urbanizate afectează sănătatea minții.
Sunt orașele rele pentru echilibrul minții? Credința antică că problemele creierului sunt mai grave în mediile urbanizate este susținută de cercetări mai recente. Pe de o parte, acest lucru se poate explica prin faptul că orașele acționează ca magneți pentru persoanele vulnerabile la dezechilibre ale minții. Pe de altă parte, unele cercetări indică faptul că mediul urban poate crea niveluri toxice de stres, ceea ce poate afecta sănătatea minții.
Deși este perfect normal ca oamenii să se simtă ”down” uneori, atunci când aceste perioade întunecate durează zile sau săptămâni se pot interpreta ca semne ale unei probleme mai mari, care necesită ajutor medical specializat.

Articol preluat din numărul 262, noiembrie 2019, al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.