Pericolele care vin din social media pentru cybersecurity

Dan Demeter, security researcher în echipa globală de cercetare și analiză Kaspersky Lab, avertizează că rețelele de social media sunt de multe ori folosite de infractorii cibernetici – de regulă, pentru a câștiga bani din exploatarea datelor personale ale utilizatorilor. „Printre cele mai folosite tehnici sunt cele de social engineering – infractorii încearcă să afle cât mai multe informații despre victime – din viața personală sau de la serviciu – pe care apoi să le valorifice.

De asemenea, dacă reușesc să spargă contul unor utilizatori, trimit către lista acestora de prieteni linkuri infectate cu malware – inclusiv ransomware, care blochează tot dispozitivul, pentru ca apoi să ceară răscumpărare în schimbul recuperării accesului la datele lor.

Linkurile infectate pot lua și forma unor update-uri false, care nu vor face decât să instaleze malware, ori a falselor promoții sau oferte aniversare. Acestea se răspândesc foarte repede în social media – uneori, cu scopul de a fura datele participanților, alteori, pur și simplu, pentru a obține like-uri pentru diverse pagini dubioase.

Citește și: Cât de durabil este conținutul efemer și volatil din social media?

O altă problemă majoră este faptul că, în social media, oamenii nu sunt de multe ori conștienți de multitudinea de informații personale pe care le postează online. De cele mai multe ori, persoanele sunt dispuse să renunțe foarte ușor (câteodată chiar gratis) la viața lor privată. Unii chiar folosesc argumentul „nu am nimic de ascuns”. Sunt cazuri când utilizatorii postează public, fără a avea prea multe mustrări de conștiință, informații despre: locurile pe care le vizitează, orientări religioase, păreri politice, supărări sau frustrări despre evenimentele de zi cu zi, locurile de vacanță vizitate sau hobby-urile lor. Fix aceste informații (aparent fără nicio valoare) sunt cea mai valoroasă resursă pe care o pot colecta foarte ușor firme precum Cambridge Analytica (care, apropo, cel mai probabil vor reveni, dar cu numele schimbat). De acolo, posibilitățile de prelucrare a acelor informații „fără nicio valoare” sunt infinite, câteodată ajungând până la a influența alegeri. De ce zic asta? Să nu uităm că echipa lui Trump, dar și cea pro-Brexit au folosit Cambridge Analytica pentru a-și ajuta propriile campanii în 2015-2016. „The rest is history”, spune Dan Demeter.

Discuția despre respectarea drepturilor internauților și protejarea datelor personale este foarte lungă și complicată, susține Sorin Psatta, care consideră că totul se rezumă la propria decizie, asumată cu responsabilitate și în cunoștință de cauză. „Ceea ce nu este deloc ușor, nici măcar în viața reală, darmite în cea virtuală, unde (aproape) orice îți este permis”.

„Pericole există și pentru minori – nu stă nimeni să verifice dacă acel copil care și-a făcut cont pe Facebook are vârsta de 9 ani sau 16 ani. Iar copiii sunt vulnerabili: apar cazuri de sinucidere în rândul minorilor, provocate de șantaj sau hărțuire la care aceștia au fost supuși online”, avertizează Victor Kapra.

Dan Demeter apreciază echidistant că „un lucru nu este bun sau rău în sine, ci depinde de cum este folosit. În securitatea cibernetică, dăm de multe ori exemplul unui cuțit, care poate servi la tăierea unei felii de pâine sau poate fi utilizat pentru a răni pe cineva. Cred că este și cazul social media, care a schimbat modul în care ne raportăm la lume. A făcut posibile conectarea și mobilizarea unui număr mare de oameni cu interese comune și care luptă pentru aceleași cauze. În același timp, acolo unde sunt numeroși utilizatori, apar și infractorii cibernetici. Soluția nu este, însă, să nu mai existe rețele de socializare, ci ca oamenii să învețe să le folosească, luându-și câteva măsuri de precauție: să nu dea click-uri pe link-uri dacă nu sunt absolut siguri că provin de unde pretind că vin, să-și instaleze o soluție de protecție pe dispozitive – inclusiv pe cele mobile – și să-și țină aplicațiile actualizate”, recomandă specialistul Kaspersky.

Dragoș Stanca vede în social media și aliat, și inamic. „Social media nu e inamicul democrației, fiindcă social media accelerează masiv procese și scoate mai ușor la suprafață, amplificând global, totul. Răul, inclusiv. Deci nu social media amenință democrația, ci oamenii și relele intenții sau, pur și simplu, proștii care generează reacții și fenomene de tipul fake news care duc la post-adevăr. Greu de spus dacă e o poveste cu final fericit. Momentan, nu pare. Dar rămâne de văzut – lucrurile se schimbă cu o viteză mare și ritmul se va accelera odată cu explozia inteligenței artificiale, a noilor tehnologii tip quantum computing și a altor dinamici din universul digital și tehnologic. Nu știu dacă lucrurile vor evolua în direcția bună, însă, cu siguranță, va fi din ce în ce mai interesant de urmărit ce va urma”, avertizează Dragoș Stanca.

Citește și: Conținut, storytelling, influencers și comunități

Jurnalistul Victor Kapra afirmă că forța social media se vede în reacția unor state puternice față de Facebook: în China, accesul este interzis, iar Rusia și-a creat o clonă Facebook, VKontakte, care a devenit cea mai importantă rețea socială din țară. Japonia și Coreea de Sud au, de asemenea, propriile rețele sociale, iar utilizarea Facebook este limitată. „Catalizator sau pericol pentru democrație? Social media este asemenea dinamitei – depinde la ce și cum o folosești. În SUA, știm ce se întâmplă: sunt suspiciuni serioase despre amestecul unor state, via social media, la precedentele alegeri. Social media explotează emoționalul, iar dacă te pricepi să arunci mulțimilor mesaje emoționale, acestea vor reacționa puternic și de multe ori ilogic, dar în sensul dorit de tine, entitatea ocultă.

De cealaltă parte, conținutul online produs de utilizatori nu mai este și nu mai poate fi ignorat de autorități sau companii. Un singur exemplu: poliția care se sesizează din oficiu în urma unor postări pe Facebook. Desigur, nu toate postările generează reacții oficiale, ci doar cele cu potențial de scandal public”, semnalează Victor Kapra.

În primul trimestru din 2018, tehnologiile Kaspersky Lab anti-phishing au împiedicat peste 3,7 milioane de tentative de a vizita pagini frauduloase ale rețelelor de socializare, dintre care 60% au fost pagini de Facebook false. Aceste rezultate, care fac parte din raportul Kaspersky Lab „Activitățile de spam și phishing în T1 2018”, demonstrează faptul că infractorii cibernetici continuă să facă eforturi pentru a obține date personale. Phishingul de social media este o formă de infracționalitate cibernetică ce implică furtul datelor personale din contul victimei de pe o rețea de socializare. Infractorii creează o copie a unui site de socializare (de exemplu, o pagină de Facebook falsă) și încearcă să păcălească victimele să-și dezvăluie datele personale – cum ar fi numele, parola, numărul de card sau codul PIN. La începutul anului, Facebook era cea mai populară rețea de socializare pentru infractori, paginile sale fiind frecvent falsificate, în încercarea de a fură date personale prin intermediul atacurilor de phishing. Motivul este foarte posibil să aibă legătură cu cele 2,13 miliarde de utilizatori activi lunar pe Facebook, printre care și aceia care se loghează din aplicații necunoscute cu datele lor, implicit dându-le acces la acestea.

Ca istoric, Dumitru Lăcătușu apreciază că social media este mai degrabă un aliat al democrației. Dovadă și modul în care cetățenii, activiștii se mobilizează ușor prin intermediul rețelelor de socializare, dar și cum mesajele transmise de ei pot fi folosite pentru a diminua abuzurile forțelor de ordine. Dar, în același timp, există și riscul ca, în anumite state, social media să fie total controlată de către regimuri autoritare, iar în acest caz cred că putem vorbi de un rol negativ”, avertizează specialistul.

Ca om de comunicare, Irina Roncea ne întoarce la esența fenomenului: „Să nu uităm că social media reprezintă canale de comunicare; conținutul și intenția sunt ale oamenilor care le folosesc. De aceea, filtrul critic și puterea de discernământ sunt cruciale în această eră în care social media a condus la o accesibilizare și o democratizare a comunicării fără precedent. Iar responsabilitatea este în egală măsură a celui care postează conținutul și a celui care îl consumă. Iată de ce e important să ne informăm din mai multe surse, să le testăm credibilitatea și să avem un sistem de reality check. Iar educația și informarea sunt cruciale astăzi”, afirmă cu convingere Irina Roncea.

Acest material a fost preluat din numărul 249 al Revistei CARIERE,

ediția din iulie-august 2018.

Pentru mai multe detalii legate de punctele de difuzare,

dar şi de abonare, click AICI.