THE NEXT ECONOMY. Oamenii nu mai sunt dispuşi să-şi petreacă majoritatea timpului muncind. De ce s-a schimbat filosofia de viaţă
Exprimarea sinelui și autonomia (libertatea) domină sistemul de valori al majorității angajaților români, constată Dorin Bodea, Managerul Result Development. Totodată, majoritatea angajaților au nevoie de siguranța și stabilitatea jobului. Moralitatea și munca sunt pe ultimele două locuri în ierarhia valorilor lor. „În acest context, munca la birou și cu normă întreagă sunt cele mai potrivite pentru performanță și preferate de majoritatea angajaților români”, comentează Dorin Bodea, adăugând însă că „sub impactul digitalizării, joburile de tip colaborare și part-time vor crește semnificativ în următorii ani (unele estimări arată creșteri de peste 30% față de nivelul actual).”
CITEȘTE ȘI: Românii sunt prinși sau nu în această profundă transformare? Noua atitudine față de muncă (I)
Dar sunt oare românii pregătiți să muncească într-o economie a viitorului fără granițe (The Next Economy –aşa cum o definește Tim O’Reilly, CEO al O’Reilly Media, dominată de mașini, inteligență artificială și realitate augmentată)?
„Cererea pentru personal mediu calificat este pe un trend descrescător. Creşte, în schimb, cererea pentru calificări înalte şi oameni cu calificare redusă. Bineînţeles că pentru aceste categorii cresc şi salariile. Se vede cu ochiul liber, de fapt – românii care îşi găsesc uşor de lucru în străinătate sunt IT-iştii şi îngrijitorii de bătrâni” – Andrei Goşu, Managing Partner, ASCENDIS
Andrei Goșu, Managing Partner al Ascendis, observă un trend internaţional pe piaţa muncii – polarizarea (polarization of work). „Tehnologia schimbă felul în care muncim. Inteligenţa artificială înlocuieşte mare parte din munca mediu calificată (sursa – Work 4.0, un green paper lansat spre dezbatere publică, anul trecut, de ministrul german al muncii. Vi-l recomand!). Cererea pentru personal mediu calificat este pe un trend descrescător. Creşte, în schimb, cererea pentru calificări înalte şi oameni cu calificare redusă. Bineînţeles că pentru aceste categorii cresc şi salariile. Se vede cu ochiul liber, de fapt – românii care îşi găsesc uşor de lucru în străinătate sunt IT-iştii şi îngrijitorii de bătrâni.”
„Impactul digitalizării asupra angajaților români va fi precum un tsunami, crede Dorin Bodea – pe mulți îi va surprinde și se vor lăsa copleșiți, dar vor exista și unii care se vor bucura de creasta valului uriaș. Așa cum se bucură astăzi sectorul IT de la noi, unul dintre principalele motoare ale creșterii economice a României.”
CITEȘTE ȘI: Topul celor mai mari amenzi primite vreodată de companiile din sectorul tehnologic
Totodată, el observă că impactul digitalizării asupra angajaților are următoarele efecte directe: resetarea mentalității, valorificarea tehnologiei în beneficiul acestora (flexibilitatea modului de lucru, creșterea joburilor part-time etc.), dezvoltarea competențelor înalt calificate. „Și acesta nu este decât începutul transformării”, comentează el.
„Sigur că mentalitatea multor angajați români poate fi o mare limitare, mai ales dacă vorbim despre faptul că aproape 60% sunt prinși în triunghiul fatalism–pesimism–resemnare. De asemenea, și competențele emoționale și sociale (de a dezvolta cu ușurință relații, empatie etc.) ar putea fi adevărate frâne într-o economie fără granițe. În schimb, competitivitatea, dorința de afirmare și de recunoaștere, competențele lingvistice și digitale pot fi adevărate atuuri ale angajaților români transpuși într-un astfel de scenariu.”
Roxana Mocanu spune că „pasul către The WTF?! Economy a fost făcut ireversibil: de la apetența investitorilor la talentul și înclinația tinerilor de a contribui la dezvoltarea unei economii solide, care să le asigure viitorul; schimbarea de comportament a consumatorilor, care stimulează componenta Tech din viețile noastre și un soi de trezire la viață a oamenilor de toate categoriile (business, media, uneori chiar guvern) care sunt mult mai dispuși să se uite după «unicorni».”
Într-o lume fără frontiere, probabil că oamenii își vor vinde timpul ca pe bunul lor cel mai de preț. Deci, vor mai avea nevoie angajații de o relație exclusivă cu un angajator? Există deja platforme ca peopleperhour.com, upwork.com, prin intermediul cărora profesioniștii își oferă serviciile pentru aproape orice; fie că este vorba despre muncă de PR, fie de agent de vânzări, fie despre contabilitate sau despre creație artistică munca este plătită pe proiect, dar obiectivele sunt bine definite și rezultatele măsurabile. E foarte posibil ca în viitor să nu mai existe regulamente de ordine interioară și nici politici referitoare la angajare care să ne limiteze, deoarece nu vor mai exista angajați, ci doar furnizori de servicii. „Angajarea” rămâne la nivel de simplă negociere. Dar dacă nu vor mai exista birouri, nu va mai exista nici cultură organizațională? Toată această teorie este valabilă și în acele domenii care se bazează exclusiv pe oameni și pe relaționarea dintre ei?
CITEȘTE ȘI: Care sunt joburile viitorului și ce probleme poți întâmpina la angajare
Dorin Bodea reamintește că, de curând, IBM, unul dintre cei mai mari angajatori, a anunțat că nu va mai permite munca de acasă. „Lipsa de colaborare și, probabil, lipsa de identitate și de capitalizare a inițiativelor și a creativității angajaților au ajuns la cote maxime. Este greu de conceput o economie care să funcționeze prin companii fără birouri, fără un model cultural organizațional care să le diferențieze și să le ofere avantaj competitiv. Oare ce ar însemna să ne imaginăm organizații fără identitate, fără colaborare, fără o strategie care să genereze consens și încredere printre angajații lor?”
Roxana Mocanu afirmă și ea hotărât – „Cultura organizațională rămâne! Se va baza mai mult pe modele simplificate, care scot în evidenţă valoarea adăugată și inteligența socială, mai degrabă decât «fear, command and control».”
CITEȘTE ȘI: 9 strategii simple de a pune pe picioare o companie din domeniul construcțiilor
„Dispariția birourilor este un mit. La fel ca dispariția muncii (end of work)”, susține Andrei Goșu. „Munca nu dispare, ea se transformă. La fel şi birourile. Atâta timp cât vor exista birouri, va exista şi cultură organizațională, bună sau rea, fie că o conştientizăm sau nu.” Andrei Goșu este de părere că în privința noilor forme pe care le îmbracă munca avem trenduri şi contratrenduri și vede anunțul făcut de IBM – de a diminua ponderea lucrului de acasă –
ca pe o încercare de a crea echipe real funcţionale, creative şi productive. „Adevărul este că sinergia echipelor virtuale este mai redusă. Un trend nou este full-time lite – un program de lucru între part-time şi full-time. Angajaţii vin la birou, dar stau, în medie, șase ore pe zi, respectiv 30 de ore pe săptămână. Este aplicat în câteva ţări europene dezvoltate. Ideea este că oamenii nu mai sunt dispuşi să-şi petreacă majoritatea timpului muncind. Filosofia de viaţă s-a schimbat. Vrem să trăim echilibrat.”
(Va urma)
Articol preluat din numărul 237/mai 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici