Birourile post-pandemie: De ce nu se mai revine la sediu

În perioada post-pandemică, companiile din România adoptă tot mai frecvent modelul de lucru hibrid. Această abordare combină prezența fizică la birou cu munca la distanță și oferă flexibilitate și adaptabilitate. Angajații beneficiază de un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, ceea ce conduce la o satisfacție crescută și la o productivitate sporită.

Beneficiile percepute de angajați

Un studiu realizat de Wellbeing.ro în 2022 arată că 90% dintre angajați preferă regimul de lucru hibrid datorită flexibilității oferite. Această modalitate de lucru permite integrarea mai eficientă a activităților personale și profesionale. Acest lucru contribuie la îmbunătățirea calității vieții. De asemenea, angajații pot economisi timp și resurse prin reducerea navetei zilnice.

„Majoritatea companiilor aleg activități de wellbeing planificate pe arii precum sănătate fizică, sănătate mentală, dezvoltare personală, hobby-uri și pasiuni. Acestea au cel mai mare impact asupra echipelor, răspunzând tuturor nevoilor angajaților și dovedind rezultate pe termen lung. În 2022 s-a reușit reconturarea valorilor mediului de lucru, iar majoritatea companiilor doresc să ducă mai departe programele, păstrând baza construită până acum”, afirmă Alecsandra Ioniță, specialist programe wellbeing și fondator Wellbeing.ro by SmartExperience.

Provocările implementării muncii hibride

Deși munca hibridă aduce numeroase avantaje, implementarea acestui model nu este lipsită de provocări. Companiile trebuie să asigure infrastructura tehnologică necesară pentru susținerea unei colaborări eficiente între angajați, indiferent de locația acestora. De asemenea, este esențială menținerea unei culturi organizaționale solide, care să promoveze comunicarea și coeziunea echipelor.

Adaptarea companiilor din România

În România, tot mai multe companii își adaptează politicile de lucru pentru a integra modelul hibrid. Această tranziție implică revizuirea spațiilor de birouri, adoptarea unor tehnologii moderne și dezvoltarea unor politici flexibile de resurse umane. Scopul este crearea unui mediu de lucru care să răspundă nevoilor angajaților și să susțină obiectivele organizaționale.

„Acum există o discrepanță între dorința liderilor de a reveni la birou complet, cât mai multe zile pe săptămână, și disponibilitatea angajaților de a lucra mai mult după un program flexibil. Deci, nu se va putea să revenim brusc la birou, la vechea normalitate, după perioada pandemiei, pentru că vom întâmpina o mare rezistență din partea angajaților care vor prefera să își dea demisia și să caute alternative de job la firme care acceptă exclusiv munca de acasă, chiar dacă sunt pe alt continent.

CITEȘTE ȘI: Wellbeing în muncă hibridă: provocările și soluțiile inovative

În multe cazuri, întoarcerea la birou a devenit un sacrificiu. După experiența pandemiei, unii angajați au decis că își doresc doar un loc de muncă, nu o carieră și își vor reduce investițiile la locul de muncă. Aceasta nu înseamnă că nu vor munci din greu sau nu le va păsa de locurile lor de muncă, ci doar că nu își vor mai face din locul de muncă prioritatea numărul unu în viață,” spune Prof. univ. dr. Delia Vîrgă.

Perspectivele viitoare ale muncii hibride

Munca hibridă pare să devină noul standard în multe industrii. Această tendință este susținută de avantajele evidente pentru angajați și angajatori. De asemenea și de evoluțiile tehnologice care facilitează colaborarea la distanță. Pe măsură ce companiile continuă să exploreze și să perfecționeze acest model, este probabil ca munca hibridă să joace un rol central în viitorul muncii.

Foto: ID 130677075 © Fizkes | Dreamstime.com