Adrian Stanciu, BISM: Sistemele tind către homeostază, liderii sunt cei care trebuie să le provoace la schimbare și dezvoltare
Adrian Stanciu, Fondator și Decan asociat al Bucharest International School of Management – BISM, este unul dintre formatorii de lideri invitați să răspundă în prima ediție a catalogului ”100 de lideri care inspiră”.
Un domeniu deschis talentului, diversității și potențialului de creștere. Aceasta este esența leadershipului modern, un proces care a depășit deja limitele viziunii, strategiilor și deciziilor raționale. Ce înseamnă un lider autentic, dezbatem cu Adrian Stanciu, Fondator și Decan asociat al Bucharest International School of Management – BISM.
Ce înseamnă să fii un lider bun?
Eu cred că există 4 arii care descriu un lider bun.
Prima e aria filozofică. Un lider bun trebuie să aibă o filozofie de leadership conturată, să-și înțeleagă și definească rolul, să aibă valori și principii clare cu care conduce și, mai ales, să înțeleagă natura sistemică a funcțiunii, faptul că acțiunile și deciziile lui au consecințe importante, de multe ori pe termen lung, iar consecințele pe termen lung, de rangul doi sau trei pot fi foarte diferite de cele pe termen scurt, adică să f ie conștient de posibilele consecințe neintenționate ale acțiunilor sale.
A doua e aria competențelor tehnice. Un lider bun trebuie să înțeleagă lumea și mediul într-un fel care să-i permită să conducă grupul către viitorul dezirabil navigând schimbările și provocările cu care se confruntă. Un lider nu trebuie să fie mai capabil decât cei pe care îi conduce la treburile lor, dar trebuie să f ie la ale sale iar principala sa menire, din acest punct de vedere, e gestionarea schimbării și a progresului. Sistemele tind către homeostază, liderii sunt cei care trebuie să le provoace la schimbare și dezvoltare. Deși liderul are un rol și în crearea unui sistem performant, cel mai important rol al său rămâne să îl conducă spre schimbare.
A treia e aria relațiilor dintre membri. Un lider bun trebuie să se preocupe în egală măsură de facilitarea sarcinilor, adică să se asigure că sistemul de lucru pe care l-a creat e performant și eficace, ca și de facilitarea relațiilor, adică să creeze un spațiu de valori comune și de siguranță psihologică în care oamenii să poată conlucra la atingerea scopului comun. Pentru a face asta, el trebuie să fie un bun cunoscător și al naturii umane dar și al relațiilor sociale și să aibă o f ilozofie coerentă și clară despre cum arată normele comune de comportament de care avem nevoie pentru a reuși ce ne propunem.
În fine, a patra e aria echilibrului personal. Un lider bun trebuie să fie în primul rând clar despre propria lui individualitate, de propriile valori și filozofii, să fie integru și autentic. Deși modelul personal joacă un rol mult mai mic decât se crede în conducere, acest rol e igienic, adică lipsa lui produce dezastru, chiar dacă prezența lui nu produce performanță. E nevoie ca liderii să fie stabili și coerenți cu ei înșiși ca să poată crea modele pentru alții.
Este formarea de leadership o etapă sau un fundament indispensabil?
Pentru că leadershipul are așa de multe componente de inteligență emoțională, el e deschis puternic la noțiunea de talent. Există această întrebare dacă liderii se nasc sau se fac. Eu cred că răspunsul e „ambele”. O mică minoritate se descurcă excelent cu calitățile native, eventual cu mici ajustări prin competențe mai degrabă de natură tehnică. Noi, ceilalți, avem nevoie de ajutor, pe toate cele patru arii descrise mai sus. Un program de formare a liderilor ar trebui să le acopere pe toate patru, plus să explice interdependența dintre ele. Asta face un bun program de EMBA, de pildă, și asta facem noi la Bucharest International School of Management.
Cât de importantă este învățarea ghidată?
În general nu e o idee prea bună să înveți să conduci de la șeful/șefa tău/ta. Problema cu modelul ăsta e că, ca orice sistem care nu are feedback, e expus la perpetuarea unor erori. Avem această situație acum în leadership că foarte mulți lideri au „învățat meserie” așa. Dar lucrurile care funcționau bine cu o generație în urmă nu mai funcționează la fel de bine acum și tendința e de deteriorare rapidă. Lipsa unei înțelegeri structurate a subiectului împiedică liderii să își regândească filozofia și abordarea. Ca atare, eu cred că învățarea structurată e esențială. De aici încolo, însă, e foarte important ca, în procesul aplicării noțiunilor învățate și al schimbării personale de filozofie să avem în jurul nostru surse de feedback de calitate și, dacă se poate, persoane care se pot așeza în rol de mentori. Dar nu cred în modelul sculptorului pentru că, pe de o parte, leadershipul de calitate e idiosincratic, oameni diferiți vor acționa diferit, nu e un model unic pe care cineva să-l dezvăluie, iar pe de alta pentru că mentorii tind să se reproducă pe ei, ori problema acum e fix aceea că modelele trecutului nu mai merg la fel de bine. În schimb, un mentor poate fi o foarte bună sursă de înțelepciune dobândită și de feedback de calitate, dar trebuie mereu ascultat prin filtrul propriilor valori și propriei individualități. Un mentor e un sprijin, nu un sculptor.
Care sunt indicatorii relevanți pentru a măsura succesul în formarea unui lider?
Nu am. În general cred că nu tot ce e important poate fi măsurat și nu tot ce poate fi măsurat e important. Pentru mine, fără a fi o măsurătoare per se, faptul că foștii mei studenți îmi mai spun, din când în când, că ce au învățat la MBA le-a schimbat viața și că se raportează la noțiuni de la cursul de leadership în felul în care conduc îmi dă un sentiment că facem ceva bine.
Cum arată echilibrul între teorie și practică în formarea liderilor?
Avem, nu doar noi, românii, o relație deformată cu teoria: o considerăm diferită de practică. Din perspectiva unei școli de business, a unui EMBA, teoria nu e deloc altceva decât practica. Orice teorie, ca să fie teorie, trebuie să facă două lucruri: 1. Să facă predicții utile, să dezvăluie relații de tip cauză-efect aplicabile și 2. Să poată fi falsificată, adică să prezică ceva care poate fi dovedit ulterior fals. Orice enunț care nu satisface aceste două cerințe, nu e o teorie. Dacă acceptăm această definiție pentru teorie, atunci ea devine indispensabilă înțelegerii unui fenomen, noi toți lucrăm cu sute de mii de teorii tot timpul, chiar fără să o știm, avem un model de funcționare a lumii care ne permite să credem cu tărie că dacă ne așezăm pe un scaun, el nu se va prăbuși cu noi, de pildă, ca să folosesc un exemplu trivial.
Conducerea oamenilor e un subiect vast care are nevoie de teorii bune pentru a fi corect înțeleasă. Acestea fiind zise, toate teoriile au în mod necesar un mare grad de generalitate. Aplicarea lor cere abilitatea de a le particulariza la situații concrete. Din acest motiv, un bun program de formare trebuie să pună accentul în egală măsură pe înțelegerea generalului ca și pe capacitatea de a particulariza.
În programul de EMBA de la Bucharest International School of Management – BISM, dăm un loc foarte, foarte important interacțiunilor din clasă unde discutăm cazuri concrete dar și proiectelor de grup în care punem studenții în contact cu clienți reali pentru care execută misiuni reale și foarte concrete pe care apoi le discutăm ca episoade de învățare. Deși asta nu garantează o bună înțelegere aplicării noțiunilor teoretice, garantează totuși că ei vor fi puși pe un drum bun.
Care sunt limitele influenței unui mentor în formarea unui lider?
Nu cred că mai are cineva luxul de a se opri din învățat vreodată. Din perspectiva asta, vei avea nevoie de cadre noi și de mentori noi la fiecare turnură pe care drumul tău profesional o va lua. Nu cred că e util să ai un mentor pe viață. Fiecare va avea momentul său în care va fi util și când își va lăsa urma.
BISM
Bucharest International School of Management (BISM) oferă programe de leadership, printre care Executive MBA, realizat în parteneriat cu University of Maastricht și acreditat Triple Crown – o recunoaștere deținută de doar 1% dintre școlile de business din lume. În colaborare cu Abertay University, BISM aduce în România programe de licență în Business Management, Digital Marketing și Events Management. Cu o comunitate de peste 1500 de studenți și absolvenți, BISM a lansat în 2024 Strategic Growth Management Program, extinzându-și portofoliul pentru liderii de business.
Acest articol este preluat din ediția print a catalogului 100 de Lideri care Inspiră 2024, realizat de Revista CARIERE.
Conținutul editorial este susținut de BCR.