CARIERE – 300 de ediții: Peste două decenii de poveste scrisă împreună
Aprilie 2003
În urmă cu 22 de ani și jumătate, ieșea pe piață primul număr al Revistei CARIERE. Doar 26 de pagini, un format restrâns… așa își începea povestea. Într‑o piață media care încă își căuta drumul, dar în care avea ambiția să‑și croiască propria cale, ghidată de două busole.
Prima fixa direcția practică și necesară către piața locurilor de muncă ‑ o nișă insuficient explorată la acea vreme, în care CARIERE își propunea să devină locul de întâlnire a celor care căutau talente cu cei care își căutau drumul.
Viziunea era clară: să fie un partener de încredere pentru agențiile de recrutare și departamentele de resurse umane și, în același timp, un ghid real pentru cititori, în momentele în care își planificau pașii importanți ai carierei.
Cealaltă busolă orienta privirea spre nordul valorilor. Pentru că, dincolo de CV‑uri și interviuri, oamenii aveau povești. Iar revista își propunea să arate că, în spatele reușitelor, nu se află „oameni aleși”, ci oameni obișnuiți – „oameni care se trezesc dimineața înaintea tuturor, sar peste masa de prânz și ajung seara acasă după ce copiii lor au adormit de mult”, așa cum scria în editorialul primei ediții, din aprilie 2003, Mirela Neguț.
Aceasta a fost încă de la început misiunea Revistei CARIERE: să fie o publicație‑reper, capabilă să construiască punți între piața muncii și poveștile de viață și carieră, între obiectivele profesionale și valorile umane. Nu doar un instrument de lucru cu anunțuri, tendințe, statistici și proiecte, ci și o sursă de inspirație despre cum crești și cum îi ajuți și pe alții să crească.
De atunci, multe s‑au schimbat. Echipelor li s‑au succedat oameni cu idei proaspete și perspective diferite, fiecare lăsându‑și amprenta asupra conținutului. Designul și layoutul revistei s‑au adaptat vremurilor, iar tematica s‑a extins. Dar, oricât de multe schimbări am traversat, firul comun a rămas același: ancorarea în realitate și în frământările vremii. Am fost mereu umăr la umăr cu marile transformări din piața muncii și ale businessului ‑ uneori chiar cu un pas înaintea lor ‑ anticipând tendințe, provocări și nevoi.
Am schimbat, de asemenea, formatele, am adus rubrici noi, am trecut prin multe reinventări editoriale și tehnologice, pentru a ține pasul cu cititorii noștri, tot mai conectați la mediul digital, fiecare etapă adăugând o nouă filă la poveste.
Dar chiar și astăzi, după 300 de ediții, drumul CARIERE este același: suntem singurul produs multimedia dedicat comunității de HR și business din România și păstrăm în politica editorială același ADN ancorat în piața muncii și în business, dar, mai presus de toate, în oameni și în poveștile care inspiră.
Și am adunat mii de povești în acești 22 de ani și jumătate. Lideri consacrați și debutanți curajoși. Nume sonore din business și HR, antreprenori vizionari, artiști renumiți, sportivi, profesori de excepție, oameni cu spirit civic. Personalități marcante din cultură și viața publică ‑ voci care au modelat gândirea și au marcat generații întregi.
Toți au lăsat în paginile noastre nu doar un strop de emoție și valoare, ci și amprenta lor unică, clădind moștenirea pe care CARIERE o poartă astăzi mai departe.
La ediția cu numărul 300, privim cu recunoștință către ei, dar și către voi – cititorii care, de peste două decenii, ne sunteți alături. Fiecare pagină a fost scrisă cu gândul la voi ‑ pentru a vă aduce nu doar informație, ci și inspirație. Vă mulțumim că, de peste două decenii, ne lăsați să fim parte din călătoria voastră profesională și personală.
Pentru a reaminti de unde am pornit și ce opriri importante am făcut pe drum, am ales, pentru acest articol, 10 dintre copertele care, dincolo de design, credem că spun câte o frântură din povestea noastră.
Februarie 2004
„Cred în oameni și în ideile lor” – Radu Florescu, CEO‑ul Saatchi & Saatchi România (astăzi, Centrade | Cheil)
„Ideile sunt concepte și pot veni de la oricine, începând cu recepționera și terminând cu directorul general. Unele dintre ideile pe care le‑am folosit au venit de la bucătarul nostru de aici, din Saatchi & Saatchi. Totul este să iei ideea și să o folosești în mod creativ pentru a obține un efect. Aceste două ingrediente – munca în echipă și ideile – sunt principiile care ne ghidează activitatea.”
Fiul unui diplomat român și al unei franțuzoaice, Radu Florescu lucra pe Wall Street de șase ani când a avut loc Revoluția din 1989. Nu știe nici acum dacă l‑au chemat mai tare rădăcinile românești sau pur și simplu dorința de a fi acolo unde totul se reconstruia de la zero. Cert este că a venit și a reușit să transforme Saatchi & Saatchi într‑una dintre cele mai mari și respectate agenții de comunicare din țară.
Pentru că pasul făcut spre România nu a fost doar un act de curaj antreprenorial, ci și începutul unei cariere care avea să scrie istorie în publicitate.
Mai 2006
Copilul teribil al literaturii românești contemporane – Mircea Cărtărescu
„Să fiu scriitor, în sensul profesionist al cuvântului, să public cărți, era complet utopic pentru mine. Nu‑mi doream asta și nici nu credeam că e posibil. În anul II de facultate, când am citit pentru prima dată în cenaclul lui Nicolae Manolescu, i‑am spus că nu mă interesează să public și că vreau să scriu doar pentru mine. În liceu, cu atât mai puțin mă gândeam la o carieră de scriitor. De fapt, am fost și am rămas foarte copil, spre bucuria mea, câteva decenii bune. Abia acum dau semne că trec spre adolescență.”
Cel mai important și cunoscut scriitor român contemporan, Mircea Cărtărescu este autorul unor opere fundamentale precum Orbitor, Solenoid sau Levantul. Tradus în zeci de limbi, a fost distins cu unele dintre cele mai prestigioase premii literare internaționale, iar numele său apare frecvent pe lista potențialilor laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură.
Decembrie 2006
Fenomenul Cărturești – Nicoleta Dumitru și Șerban Radu
„Alegerea numelui a fost o misiune deloc ușoară. Cinci luni, până s‑a deschis efectiv, ne‑am gândit la zeci de nume. Au avut loc ședințe de creație și brainstorming în toată regula. Cărtărești a fost ales pentru rezonanța sa de «sat al cărții», de «cetate a cărții». La numai câteva săptămâni de la deschidere, am realizat că publicul nostru a asociat numele cu cel al lui Mircea Cărtărescu. Ne‑a căutat el însuși pentru a ne ruga să facem o modificare, întrucât primea foarte multe telefoane de «felicitare» pentru librăria proaspăt deschisă. Așa că am devenit Cărturești.”
Astăzi, de la prima librărie‑jucărie deschisă în 2000, la Edgar Quinet, Cărturești a devenit cu adevărat un fenomen. Are 57 de librării, fiecare cu un concept arhitectural unic și spații interioare dichisite. Cărturești Carusel, situat în centrul istoric din București, este considerat unul dintre cele mai frumoase bookstore‑uri din lume. În timp, brandul a depășit granițele simplei librării, devenind un veritabil univers cultural, un loc unde oamenii vin nu doar pentru cărți, ci pentru întâlniri, idei și inspirație.
Februarie 2008
Povestea de aur – Dulcea oboseală a succesului – Cristian Mungiu
„Pentru tipul de cinema pe care îl practicăm noi, nu există o pecete mai bună decât Palme d’Or. Cu acest premiu am atins vârful. Toate premiile ce au urmat sau urmează sunt bonusuri.”
În 2007, Cristian Mungiu a scris istorie, devenind primul regizor român premiat cu Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. O recunoaștere care a validat nu doar talentul său, ci și forța „Noului Val” din cinematografia românească.
Ulterior, filme precum După dealuri, Bacalaureat sau R.M.N. au continuat să fie distinse cu premii și să deschidă discuții curajoase despre lumea în care trăim. Pentru că Mungiu surprinde realitatea fără menajamente, dar cu o sensibilitate aparte, transformând poveștile în oglinzi lucide și, totodată, în opere de artă care emoționează. Astăzi, nu mai este doar „primul regizor cu Palme d’Or”, ci și o voce respectată la nivel global, prezent în juriile celor mai prestigioase festivaluri și un ambasador al școlii de film românești.
Martie 2008
Petrol pentru Educație – Dinu Patriciu, CEO Rompetrol
„Nu poți să iei fără să dai. (…) În România, prima perioadă a tranziției a atras percepția unei acumulări egoiste și lipsite de orice fel de conceptualizare a responsabilității sociale. La un moment dat însă, devii conștient că ceea ce dai în mod răzleț prin biserici, prin burse, prin ajutorarea celor aflați în suferință trebuie să înceapă să fie structurat într‑un fel sau altul. De aici, apariția unei fundații.”
În 1990, Dinu Patriciu a fost primul care a înregistrat o firmă privată în România, devenind pionier al antreprenoriatului autohton. Ulterior, și‑a dezvoltat afacerile în imobiliare și, mai târziu, în industria petrolieră. Dar, dincolo de extraordinarul său talent vizionar și de controversele care i‑au marcat traseul, Dinu Patriciu rămâne și unul dintre primii oameni de afaceri care au adus pe agenda publică ideea de responsabilitate socială corporativă. Fundația pe care a creat‑o a sprijinit proiecte educaționale, culturale și sociale, lăsând în urmă o amprentă puternică asupra felului în care mediul de business poate contribui la binele societății.
Mai 2010
Un CEO în slujba oamenilor – Wargha Enayati, fondatorul Centrului Medical Unirea
„Mă gândeam: muncesc zi și noapte, câștig bani și faimă. Dar, ce rămâne după mine? Toată zbaterea cotidiană e o păcăleală dacă viziunea mea nu cuprinde și o altă dimensiune decât cea strict materială.”
În 1995, Wargha Enayati a fondat Centrul Medical Unirea, devenit ulterior Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA. Unul dintre primii lideri de business care au pus accent pe filantropie, în 2010, Enayati a pus și bazele Fundației REGINA MARIA. În 2015, s‑a retras definitiv din companie, dar a continuat să ducă mai departe misiunea socială a fundației.
În 2016 a revenit în piața medicală ca acționar în mai multe companii, pe care în 2018 le‑a reunit sub umbrela Enayati Group. În 2021, a deschis porțile primului oraș medical privat din România ‑ Enayati Medical City, un proiect născut din convingerea sa că medicina înseamnă, înainte de toate, grijă, demnitate și umanitate.
Noiembrie 2012
Managerul călător – Foaia de parcurs a unei cariere mereu în căutare de nou – Sergiu Iordache, Managing Director DSV Road
„Ne pierdem prea repede exuberanța și dorința de a căuta altceva. Cădem în rutină și ajungem să fim nemulțumiți de noi, dar nici nu vrem să schimbăm. Cu totul altfel stăteau lucrurile când eram copii: deschiși la nou, voiam, azi, una, mâine, alta.”
Cu o carieră construită din experiențe diverse și o permanentă căutare de nou, Sergiu Iordache a arătat că succesul în business nu înseamnă doar stabilitate, ci și curajul de a schimba direcția atunci când rutina amenință să stingă entuziasmul. Și astăzi este tot acolo, în fruntea DSV, același lider călător, un manager care știe să inspire prin exemplu personal și să arate că fiecare drum, oricât de lung, poate fi o lecție și o oportunitate.
Octombrie 2018
„Îmi place să câștig, dar nu cu orice preț” – Cristina Neagu
„Nu trebuie să câștigi cu orice preț, dar e bine să ai scopuri, să‑ți fixezi anumite obiective, să încerci să fii mai bun în fiecare zi, să încerci să câștigi. Dar, repet, nu cu orice preț. Cel mai important cred că e să fii dispus să înveți zilnic și să‑ți dai seama că, practic, întreaga viață e un proces de învățare.”
Cristina Neagu este considerată cea mai bună handbalistă din lume, de patru ori laureată cu titlul de „Jucătoarea Anului” de către Federația Internațională de Handbal ‑ o performanță unică în istorie. De asemenea, este golgheterul all‑time al Campionatelor Europene, un record care vorbește despre constanță și dăruire. Cunoscută pentru forța și determinarea ei, a devenit nu doar un simbol al echipei naționale a României, ci și o inspirație pentru generații de sportive.
Octombrie 2019
„Sensul vieții? Să trăiesc, să muncesc, să trăiesc în profesie” – Victor Rebengiuc
„Lucrez cu tragere de inimă, cu respect față de colegi, nu vreau să impun nimic. Am aceeași atitudine față de cei tineri pe care o am față de cei mai experimentați. Eu îmi joc rolul. Fiecare rol are dreptul la viața lui și trebuie prezentat așa cum e. În rest, viața mea de toate zilele e una normală, modestă, nu am extravaganțe. Nici nu credeam că am să trăiesc atât.”
Victor Rebengiuc este unul dintre cei mai mari actori români, cu o carieră de peste șase decenii în teatru și film. A jucat pe scena Teatrului Național din București și în capodopere ale cinematografiei românești, precum Pădurea spânzuraților, Moromeții sau Medalia de onoare.
Admirat pentru rigoarea, sobrietatea și autenticitatea sa, Rebengiuc rămâne un reper de profesionalism și modestie. Dincolo de rolurile memorabile, el a demonstrat că adevărata măiestrie stă în a rămâne fidel profesiei și valorilor umane, făcând din fiecare apariție un act de respect față de public și față de viață.
Februarie 2020
Omul de zăpadă care s‑a întâlnit cu Soarele – Matei Vișniec
„Pasiunea ţine de ceva aproape iraţional, greu de definit, o formă de energie interioară care se manifestă indiferent de considerente exterioare. Scrii pentru că nu poţi altfel… Pasiunea este un raport pe care omul îl are cu zonele vulcanice ale fiinţei sale.”
Matei Vișniec este cea mai importantă voce a dramaturgiei românești contemporane și unul dintre puținii autori care au reușit să cucerească scena internațională. Scriitor prolific, a publicat poezie, proză și romane traduse și editate bilingv, confirmându‑și locul în aceeași familie spirituală cu Eugen Ionescu sau Emil Cioran: autori români care au reușit să dea glas unor teme universale și să ducă literatura română în dialog direct cu cultura europeană.
Astăzi, Matei Vișniec rămâne un reper al literaturii contem‑ porane, un autor pentru care scrisul nu este doar artă, ci și o formă de rezistență culturală și de libertate interioară.
CITEȘTE ȘI: Vom fi ultima generație care își va căuta prima dată informațiile pe Google? | EDITORIAL
Foto: Revista CARIERE
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 300 | Septembrie 2025