Controversata chestiune a timpului de lucru
O realitate îngrijorătoare
După pandemia Covid-19, angajatorii declară că au început să regândească flexibilitatea și beneficiile la locul de muncă. Se vorbește mult despre starea de bine a oamenilor. Cu toate acestea, li se trasează în continuare sarcini suplimentare fișei de post, mulți lucrează peste program, sunt contactați seara pentru discuții de serviciu, sau sunt convocați, uneori nejustificat, la ședințe virtuale, transcontinentale, la ore când ar trebui să doarmă. Conducătorii tind să îi ia în vizor și îi critică pe cei care încearcă să-și protejeze timpul personal, în loc să recunoască și să fie preocupați de faptul că pot fi obosiți de supramuncă, sau plictisiți de sarcini care nu li se potrivesc.
Este deja recunoscut faptul că programul prelungit de lucru dăunează sănătății și productivității, conducând la o incidență crescută a surmenajului și a altor boli psihice. Ca urmare, se înregistrează costuri nejustificate pentru companii și pentru angajați.
O schimbare necesară și posibilă – reducerea timpului de lucru
Ne aflăm în perioada afacerilor online și a automatizării și eficientizării activității. Cu toate acestea, cercetările demonstrează că ziua de muncă nu este folosită optim, că timpii morți depășesc pauzele necesare refacerii energiei și creativității, ceea ce reprezintă o altă cauză de costuri nejustificate. Conform unui studiu AdTask, doar 45% din timpul de lucru este folosit pentru rezolvarea sarcinilor prioritare ale postului, 40% pentru ședințe, treburi administrative și întreruperi, iar 14% pentru emailuri. Un alt studiu, al Vouchercloud, arată că doar 21% dintre respondenți se consideră productivi pe parcursul întregii zile. Ceilalți 79% declară că principalii detractori ai productivității sunt, în ordine: social media, site-urile de știri, discuții nelegate de muncă, cu colegii, prepararea băuturilor calde, pauzele de țigară, mesajele text personale, gustările, pregătitul mâncării în birou, telefoanele personale, căutarea de locuri de muncă. Întrebați dacă ar renunța la aceste distrageri, doar 35% au răspuns afirmativ. Ceilalți au declarat că țin la ele, pentru că le fac ziua mai suportabilă, în condițiile în care sunt obligați la programul de opt ore, chiar și atunci când se simt obosiți și incapabili să se concentreze, sau când nu au nimic de făcut.
Sondajele arată că angajații valoroși, care la ora actuală sunt deficitari și foarte căutați, tind să se îndrepte spre locurile de muncă ce le permit să-și trăiască viața cât mai bine.
Reducerea timpului de lucru este posibilă, dorită și necesară. Date OECD demonstrează că țările cu cea mai mare productivitate a muncii sunt cele cu numărul cel mai mic de ore lucrate săptămânal.
Precedente de succes
În trecut, pe măsură ce tehnologia a avansat și oamenii au înțeles că timpul e parte a libertății lor, s-a oficializat ziua de lucru de opt ore și, mai târziu, săptămâna de lucru de cinci zile. O moară de bumbac din New England a fost prima organizație ce a făcut această schimbare, la cererea muncitorilor evrei, care doreau să poată respecta Sabatul. A urmat, în 1926, compania Ford, apoi, după marea criză economică, sistemul s-a răspândit în multe țări ale lumii. În România, a fost legiferat în 14 martie 1990.
Deci este de luat în calcul o nouă reducere de program acum, când digitalizarea s-a extins atât de mult, simplificând munca, iar oamenii, în pandemie, și-au schimbat prioritățile, în favoarea vieții private.
Proiecte de viitor
În tot acest context, persoane aflate la conducerea statelor, guvernelor, parlamentelor și companiilor, sau în consultanță și cercetare, pledează pentru săptămâna de lucru de patru zile, mai precis de 32 de ore, fără reducerea salariului. Mai mult, au fost inițiate programe pilot, cu rezultate foarte bune. În companiile implicate, ședințele sunt mai puține și mai scurte și se încurajează inițiativa și munca independentă. În ciuda pesimismului scepticilor, s-au redus consumul de energie și costurile, au crescut satisfacția salariaților, creativitatea și productivitatea.
Conform sondajelor efectuate în SUA, Canada, Germania, Franța, peste 70% dintre respondenți se declară pregătiți să-și facă treaba în 32 de ore, sau dispuși să lucreze mai mult timp de patru zile, dorind un week-end mai lung.
Belgia, Marea Britanie, Scoția, Țara Galilor, Portugalia, Spania au început, sau vor începe să testeze sistemul. Companiile care l-au experimentat deja, sunt decise să continue astfel.
Cu toate dovezile că sistemul funcționează, majoritatea managerilor fie rezistă total la schimbare, fie consideră că soluția nu se poate generaliza. În unele companii, se au în vedere patru zile de lucru a 10 ore. În altele, conducătorii susțin că, în producție, nu se poate flexibiliza programul de lucru.
Reducerea timpului de lucru – factori ai reușitei
Desigur, condiția esențială, fără de care schimbarea nu s-ar putea înfăptui, va fi adaptarea legislației la noua situație. Sunt însă și alți factori ce impun atenție și timp.
Se cere schimbarea modalității de evaluare a performanței, nu în funcție de orele lucrate, a devenit anacronică, ci de valoarea adăugată și de productivitate. Dacă unii dintre angajați nu se vor adapta și își vor da demisia, în locul lor vor putea fi angajați alții, care vor contribui la dezvoltarea noului sistem de muncă.
În funcție de legislație, va fi necesară pregătirea atentă a trecerii la programul redus de muncă, cu ajutorul unor proiecte pilot, etapizate, evaluate și perfecționate și de-abia apoi instituționalizate. A nu se confunda însă această pregătire atentă cu amânări nesfârșite, în dorința evitării oricărui risc. Riscuri vor apărea oricum, iar amânările vor fi dăunătoare competitivității.
Câteva dintre aspectele ce vor solicita atenție și decizii, în etapa de pregătire, prin implicarea tuturor părților interesate, sunt: repartizarea, pe zile, a celor 32 de ore de lucru; măsurile necesare pentru menținerea satisfacției clienților și a productivității; indicatorii de măsurare a succesul proiectului; metodele prin care angajații vor fi sprijiniți să facă tranziția corect; durata proiectelor pilot.
Existența unui climat de încredere și de siguranță psihologică în spațiul de lucru este esențială pentru reușita demersurilor. Se impune comunicarea clară, cu toți cei interesați. Dacă aceștia nu vor fi convinși că motivele și beneficiile noului sistem de muncă îi avantajează, că demersul nu comportă riscuri, vor deveni sceptici, temători, necooperanți. Dimpotrivă, abordați cu sinceritate și implicați în proces, vor contribui cu idei utile.
Evaluarea rezultatelor proiectelor se poate face cu ajutorul metodelor, soluțiilor și indicatorilor existenți, dezvoltați în firmele de consultanță, sau în școlile de afaceri. Când se va considera că rezultatele sunt satisfăcătoare, noul sistem de muncă se va oficializa și va deveni parte a culturii organizaționale. Conducătorii vor lua măsuri pentru a nu se reveni la obiceiurile anterioare. De asemenea, vor organiza întâlniri periodice cu echipe de angajați, pentru a preveni sau rezolva unele neajunsuri, ce pot apărea. Specialiștii atrag atenția că acestea ar putea fi scăderea engagementului, concentrarea asupra lucrurilor urgente și mai puțin importante, precum și asupra conturilor cu valoare mică, dar care se închid rapid. Astfel de neajunsuri vor fi prevenite, sau rezolvate prin intermediul unor decizii luate și acceptate unanim precum și a unui sistem corect de evaluare.
Concluzie
Sintetizând cele de mai sus, tendințele sunt favorabile reducerii timpului de lucru. Pandemia a forțat extinderea digitalizării la o scară fără precedent. Pe de altă parte, i-a făcut pe oameni mai conștienți de nevoile, dar și de puterea lor în organizații, mai vocali în a-și cere drepturile. Corect aplicat, noul sistem de muncă va putea contribui la reducerea stresului și costurilor, fără a afecta productivitatea, nici satisfacția clienților. Odată ce unele companii îl vor adopta, cele care vor fi rezistente la schimbare vor risca să-și piardă talentele, care se știe că sunt la mare preț pe piața muncii.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 288
Pentru abonare, click aici
Pentru un preview al revistei, accesați acest link.
