Culture Fit în Outsourcing. Secretul pe care nu ți-l spune nimeni. OPINIE | Lucian Ghinea, CEO, 112HUB

Știi ce e mai enervant decât un bug de producție la final de sprint? Să colaborezi cu o echipă care nu înțelege cum funcționează cultura ta de lucru. Outsourcingul presupune atât tarife competitive, cât și acces la talent tehnic, iar compatibilitatea culturală joacă un rol esențial în succesul colaborării.

Dacă ignori acest aspect, e ca și cum ai încerca să explici unui britanic de ce întârzierea la o întâlnire nu e chiar o tragedie. Va înțelege, dar tot te va judeca.

În colaborările internaționale, diferențele culturale nu sunt simple detalii interesante, ci factori care influențează modul în care echipele comunică, respectă termenele limită și iau decizii. Un email scurt și direct poate părea lipsit de politețe pentru un partener japonez, dar pentru un american este exact ce trebuie. În Germania se planifică până și pauza de cafea, în timp ce în unele culturi sud-europene „acum” poate însemna și peste o oră. În SUA, angajații sunt încurajați să-și exprime opiniile, în timp ce în India sau Franța deciziile importante sunt luate la vârf, iar restul doar le execute.

Când diferențele culturale devin o problemă reală

Dacă ai avut vreodată un partener de outsourcing care îți spune mereu „da” și apoi livrează altceva, ai dat peste unul dintre cele mai frecvente clash-uri culturale. În unele părți ale lumii, confruntarea directă este evitată cu orice preț. Rezultatul? Un raport de status optimist, urmat de o livrare care n-are nicio legătură cu ce ai cerut.

Un alt exemplu clasic este stilul de feedback. Est-europenii sunt direcți și spun lucrurilor pe nume, americanii îndulcesc orice critică, iar britanicii îți spun „interesting” când de fapt înseamnă „nu-mi place deloc”. În ceea ce privește respectarea procedurilor, japonezii sunt maeștri ai proceselor riguroase, în timp ce echipele sud-americane preferă flexibilitatea.
Dacă nu știi asta din start, proiectul tău poate deveni un haos organizat (sau doar haos).

Relația cu autoritatea și luarea deciziilor

Dacă în SUA un junior își poate contrazice șeful fără probleme, în alte părți ale lumii, acest lucru ar fi un sacrilegiu. În organizațiile unde autoritatea este puternic ierarhizată, membrii echipei evită să își exprime dezacordul, ceea ce poate duce la probleme de comunicare și livrări care nu corespund așteptărilor.

Aceste diferențe pot deveni blocaje serioase într-un parteneriat de outsourcing. Dacă ai un partener dintr-o cultură în care autoritatea nu este contestată, s-ar putea să te lovești de un zid atunci când încurajezi inițiativa sau feedbackul constructiv.

Cum gestionezi culture fit în outsourcing

Dacă nu vrei să descoperi pe pielea ta cum diferențele culturale îți pot distruge proiectul, e nevoie de o strategie clară. Un training intercultural rapid poate salva luni de frustrări și neînțelegeri. Regulile de comunicare trebuie stabilite de la început, de la frecvența întâlnirilor până la tonul mesajelor. Flexibilitatea este esențială, pentru că nu toată lumea lucrează după aceleași principii. Cel mai important, alegerea unui furnizor nu trebuie să se bazeze doar pe costuri și competențe tehnice, ci și pe compatibilitatea culturală.

Nu e vorba doar de bani

Dacă outsourcingul ar fi doar despre tarife mai mici și skilluri, toată lumea ar avea parteneriate de succes. Realitatea e că multe proiecte eșuează pentru că echipele nu reușesc să colaboreze eficient din cauza diferențelor culturale.

Așa că data viitoare când alegi un partener de outsourcing, întreabă-te dacă vă potriviți și cultural sau doar pe hârtie. Dacă ignori răspunsul, pregătește-te pentru multe e-mailuri pasiv-agresive, întârzieri inexplicabile și mult stres inutil.

Ca să eviți astfel de probleme, există Culturator (www.culturator.com), un tool gratuit care te ajută să-ți dai seama din timp dacă echipa cu care lucrezi chiar vorbește aceeași „limbă” sau dacă urmează luni de neînțelegeri și frustrări.

CITEȘTE ȘI: Radu Savopol, 5 to go: Patru greșeli din ultimii zece ani care merită povestite

Foto: Lucian Ghinea

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 295 | Martie 2025