Job crafting. Învață să-ți menții starea de bine și performanța la locul de muncă!
Imagine de StartupStockPhotos de la Pixabay
Contextul în care companiile și instituțiile publice își desfășoară activitatea a fost puternic influențat de o serie de schimbări importante, cum ar fi globalizarea piețelor, mobilitatea forței de muncă, evoluția rapidă a tehnologiei, automatizările, restructurările și, mai nou, pandemiile. Toate aceste schimbări au creat nevoia pentru angajați proactivi, ce pot găsi singuri soluții pentru a rămâne productivi și a face față stresului de la locul de muncă. Descoperirile recente făcute de specialiștii în psihologia muncii susțin că angajații pot învăța să fie proactivi. Mai exact, pot învăța cum să își modifice din propria inițiativă anumite caracteristici ale posturilor pe care le ocupă, pentru a-și menține starea de bine și performanța.
Aceste modificări sunt denumite generic de către cercetători comportamente de modelare a postului (din englezescul job crafting). Modelarea postului poate lua patru forme: creșterea resurselor sociale de la locul de muncă (de exemplu, să ceri ajutor din partea colegilor), creșterea resurselor structurale (de exemplu, să cauți noi oportunități de învățare), creșterea provocărilor (de exemplu, să participi în proiecte noi din proprie inițiativă) și reducerea obstacolelor (de exemplu, să eviți contactul cu colegii dificili cu care nu lucrezi în mod direct) (Oprea, Păduraru, & Iliescu, 2020).
Studiile arată că modelarea postului este asociată pozitiv cu performanța și starea de bine la locul de muncă (Oprea, Barzin, Vîrgă, Iliescu, & Rusu, 2019). Motivul pentru care aceste comportamente au rezultate pozitive este explicat de echilibrul dintre resursele postului și solicitările postului pe care angajații îl creează. Atunci când angajații au prea multe solicitări la locul de muncă, dar nu au resurse prin care să gestioneze aceste solicitări, apar epuizarea profesională și ulterior, lipsa performanței. Pe de altă parte, când există un echilibru între solicitări și resurse, apar implicarea în muncă și performanța. Cercetătorii au arătat că intervențiile de modelare a postului, în care angajații își fac un plan de acțiune cu privire la resursele și provocările pe care o să le caute și obstacolele de la locul de muncă pe care o să le reducă, au efecte benefice asupra productivității și stării de bine (Oprea et al., 2019). De exemplu, pentru angajații din sectorul medical ele cresc performanța cu 14% pe o perioadă de trei luni. În concluzie, organizațiile pot apela la specialiștii din psihologia muncii pentru a implementa noi intervenții de modelare a postului, ce au potențialul de a influența pozitiv implicarea în muncă și performanța angajaților care participă la acestea.
Asistent univ. dr. Bogdan Oprea
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Membru APIO
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 267
Pentru abonare, click aici