Cum poate fi echipa ta o „oază de sănătate”
Anul 2020 a adus în agenda managerilor din mediul organizațional, public și privat subiectul sănătății: de la sănătatea personală și grija pentru familie la sănătatea membrilor echipei și sănătatea organizației, ca întreg.
Un mod de a ne uita la subiectul sănătății personale și organizaționale este prin prisma unui tipar prezent în viața mea și, poate, în viețile multora dintre noi: devenim interesați de sănătate când ceva grav ni se întâmplă și realizăm cât de importantă este. Lărgind perspectiva, pot spune că o criză ne învață ceea ce este cu adevărat esențial în viață. În acest sens, articolul de față este o invitație de a ne uita la sănătatea organizațională ca având o contribuție semnificativă în modul în care muncim și percepem munca, dar și de a descoperi câteva opțiuni concrete pentru fiecare dintre noi, cei care citim ideile acestea și vrem să punem ceva în practică, în funcție de rolul pe care îl avem.
Rolul meu este de coach profesionist – antrenez lideri și echipe, de mai bine de 14 ani. În trecut, eu am mai abordat subiectul sănătății organizaționale și acum împărtășesc cu voi experiența mea: în anii 2018, 2019 acest subiect nu prezenta interes, în mod concret eu nu am reușit să îl aduc pe agenda liderilor cu care lucram în vremea respectivă. În anul 2020, când criza sanitară s-a instalat, proiectele mele de coaching, atât la nivel executiv cât și la nivel de echipă, au virat rapid în această direcție și continuu să am proiecte care includ obiective din această sferă.
A fost și este o perioadă în care echipele manageriale au nevoie de sprijin pentru a se redefini în noul context în care acționează, pentru a crea moduri noi de operare, comunicare și muncă împreună, care să le ajute să livreze eficient rezultatele promise, integrând schimbări continue, chiar mai rapide decât erau în trecut, acționând sub presiune mare și viteză de mișcare din ce în ce mai alertă.
Prioritățile echipelor manageriale în noul context sunt:
- Comunicarea frecventă și de calitate cu toți angajații
- Furnizarea de soluții tehnologice, platforme colaborative, procese remote care să susțină continuitatea business-ului
- Oferirea de suport emoțional, și adesea și social, angajaților
- Crearea și implementarea de soluții care să faciliteze menținerea productivității și angajamentului oamenilor
- Implementarea de soluții creative, virtuale, dedicate unei stări de bine, dar și a unui bun echilibru muncă – viață personală
- Introducerea în vocabularul muncii în echipă, în ședințe și întâlniri individuale de cuvinte noi, fără eticheta „asta nu are ce căuta aici, pe agendă”. În ultimul an am auzit frecvent cuvinte care până acum nu erau rostite public (burnout, anxietate, frică, psihiatrie, moarte, divorț, spital etc) și modalități de a empatiza și manifesta grija pentru colegi, în moduri care nu sunt intruzive și sunt pertinente în mediul organizațional.
Din perspectiva mea, pandemia a adus cu sine noi conștientizări și înțelegeri legate de apartenența la o comunitate/echipă/grup, cu care avem obiective comune și unde ne putem susține reciproc. Totodată, facilitează tranziția de la a pune focus pe individ la focus pe comunitate/echipă (de la a pune individul în centrul dezvoltării, învățării și adaptării organizaționale la a pune echipa în centru). Apartenența la o echipă solidă, performantă, sănătoasă este ceea ce ne poate ajuta în direcția creării unei rețele de echipe sănătoase în întreg organismul/întreaga organizație. Sentimentul de apartenență este cel care ține oamenii împreună, îi ajută să dea sens muncii lor, să depășească perioadele dificile, să știe că nu sunt singuri și că doar împreună cu alții pot crea valoare în mod sustenabil.
Lansez o provocare aici pentru toți cei care conduc echipe: Cum poate echipa ta să fie o „oază de sănătate”?
Din rolul de manager, din cel de specialist sau pur și simplu din rolul de membru al unei echipe, fiecare poate contribui la dezvoltarea unei oaze de sănătate. Împărtășesc câteva opțiuni, sub forma unor idei, dar și întrebări la care puteți reflecta, în contextul propriei echipe.
- Noul context al muncii, fie că vorbim despre munca hibridă, mixul între munca de acasă și birou, munca de la birou în contextul distanțării sociale și al măsurilor sanitare implementate în companii, are nevoie de noi reguli de lucru împreună. Care sunt regulile în echipă care vă ajută să livrați rezultatele promise într-un mod sănătos? Cum puteți să vă susțineți reciproc în crearea de soluții bune, inovatoare? Sau în a avea o bună cadență a execuției? Sau în a avea obiceiuri sănătoase?
- Timpul petrecut împreună în ședințe este important pentru alinierea echipei, pentru crearea de soluții, pentru monitorizarea progresului, însă, adesea, ședințele virtuale, dar și cele fizice, storc oamenii de energie și de timp. Cum puteți avea ședințe eficiente, centrate pe rezultate concrete și pe valoare creată împreună?
- A avea un bun echilibru între timpul pentru muncă și timpul pentru viața personală este important, iar în perioada aceasta am văzut cât de greu poate fi să pui o limită clară între cele două, astfel încât una să nu o contamineze pe cealaltă. Ce soluții puteți crea împreună, în echipă, pentru a avea un bun echilibru între muncă și viață personală? Cum vă puteți susține reciproc în a pune limite clare, sănătoase?
Fiecare dintre noi este responsabil pentru sănătatea personală și, în același timp, responsabil pentru contribuția sa la sănătatea colectivă. Într-o perspectivă holistică, sănătatea colectivă nu se referă doar la absența bolilor și funcționarea în parametri normali a tuturor părților implicate, ci se referă și la mâncarea cu care ne hrănim, la gândurile, sentimentele și cuvintele pe care le rostim și trăim, comportamentele pe care le manifestăm în relațiile cu noi înșine și cu ceilalți. Un mediu de muncă poate fi toxic atât din cauza poluării cu diverse substanțe nocive, cât și din cauza poluării cu critică, control, neîncredere, micro-management, frică, dezamăgire, dezinteres…
Criza sanitară a avut și continuă să aibă impact în modul în care percepem și redefinim munca tot așa cum și munca are impact în modul în care percepem și abordăm sănătatea. Pentru a caracteriza mai expresiv procese și fenomene complexe (a căror esență nu reușesc eu să o dezvălui de la prima privire) vă propun o paralelă: putem să ne uităm la relația muncă – sănătate ca fiind un cerc vicios sau un cerc virtuos (lanțuri complexe de evenimente care se întăresc printr-o buclă de feedback). Cercul vicios este posibil când munca este cea care ne îmbolnăvește (de exemplu, mediul și cultura în care muncim este toxică și ne epuizează fizic și/sau mental și emoțional). Cercul virtuos este atunci când munca ne înalță – este dimensiunea prin care ne exprimăm pe noi înșine și potențialul nostru creator. Un cerc vicios are rezultate dăunătoare, un cerc virtuos are rezultate favorabile.
Dintr-o perspectivă pragmatică, sănătatea unei companii este dată de modul în care organizația este condusă pentru a livra performanță în întreg ecosistemul din care face parte – tot așa cum o facem cu organismul uman. Este o înțelegere comună: pentru a fi sănătos, ai nevoie de un stil de viață care te ajută să îți păstrezi corpul curat și mintea limpede, un tonus fizic bun, o bună imunitate ca să te recuperezi rapid, pentru a pune în practică obiectivele și ambițiile tale. Și organizațiile au nevoie să integreze această înțelegere: pentru a avea o organizație sănătoasă, ai nevoie de un mediu de lucru care ajută toți oamenii implicați să își mențină integritatea fizică și psihică, un stil de conducere care asigură implicarea sustenabilă, capabilități colective de răspuns rapid și adaptare, pentru a pune obiectivele de business în practică. În mod concret, ne putem uita la sănătatea organizațională din perspectiva a trei dimensiuni:
- Cât de bine este organizația ca întreg aliniată în jurul unor obiective și strategii comune
- Cum este tradusă strategia comună în mediul de lucru, în cultura organizației (cât de bine și eficient execută organizația în direcția strategiei sale și a obiectivelor setate)
- Cât de bine se regenerează organizația de-a lungul timpului, menținând alinierea cu clienții săi și având o bună forță de inovație și creație din interior care poate să permită progresul dar și dezvoltarea continuă de capabilități noi.
Din perspectiva rolului meu, văd semne de sănătate în piața muncii din România. Sunt tot mai multe organizații atente și responsabile în privința sănătății individuale și organizaționale și de aceea sunt optimistă. Și cred că acest semne vor continua să se înmulțească, dacă și fiecare dintre noi își va aduce contribuția.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 271
Pentru abonare, click aici
