Freelancing-ul: soluție de criză sau stil de viață pe termen lung

Freelancing-ul câștigă tot mai mult teren într-o piață a muncii în continuă schimbare. Pentru unii, a apărut ca un colac de salvare în momente dificile. Pentru alții, se transformă într-un stil de viață stabil, independent și asumat. Care este, însă, realitatea din spatele muncii pe cont propriu? Reprezintă freelancing-ul doar o alternativă temporară sau poate deveni o carieră viabilă pe termen lung?

Un răspuns rapid în fața unei crize

În timpul pandemiei, mii de oameni au rămas fără locurile de muncă sau au fost nevoiți să accepte reduceri salariale. În acest context, freelancing-ul a oferit o cale de adaptare. Gabriela, 34 de ani, fostă angajată în domeniul turismului, a povestit cum a descoperit platformele de joburi freelance în 2020: „Am început cu traduceri și scris de articole. N-am avut de ales. A trebuit să-mi susțin familia”.

Datele oferite de Eurostat arată o creștere semnificativă a numărului de freelanceri în Europa, în special în domenii precum IT, design grafic, marketing digital și content writing. Nevoia de flexibilitate, combinată cu incertitudinea economică, generează o explozie a cererii și ofertei în zona muncii independente.

O alegere conștientă

Pentru alți profesioniști, freelancing-ul este o alegere personală, nu un compromis. Adrian D., specialist în programare, a renunțat la un post într-o corporație multinațională în favoarea muncii pe proiecte. „Am simțit nevoia de autonomie. Am început să lucrez direct cu clienți internaționali, mi-am stabilit singur tarifele și mi-am organizat programul. Acum câștig mai bine și simt că dețin controlul asupra timpului meu”.

Pe termen lung, freelancing-ul oferă avantaje clare: libertate de mișcare, diversitate a proiectelor, creștere personală și profesională continuă. Cu toate acestea, vine și cu provocări: lipsa stabilității, dificultatea gestionării financiare, presiunea de găsire constant de clienți noi.

Stil de viață sau pas intermediar?

Pentru unii freelanceri, această formă de muncă nu se transformă într-o destinație finală. În schimb, funcționează ca un pas intermediar între două joburi, o perioadă de tranziție sau un mod de experimentare a unor lucruri noi. Însă, pentru cei care își creează o structură solidă, un portofoliu relevant și o rețea de contacte de încredere, freelancing-ul oferă șanse reale de stabilitate.

Psihologul organizațional Carmen Tănase atrage atenția asupra diferenței de perspectivă: „Persoanele care tratează freelancing-ul ca pe o etapă temporară nu investesc în branding personal sau dezvoltare profesională. În schimb, cei care îl privesc ca pe un stil de viață construiesc cu răbdare un ecosistem sănătos în jurul muncii lor”.

Freelancing-ul nu mai funcționează doar ca soluție de criză. Pentru tot mai mulți oameni, reprezintă un drum ales conștient, o alternativă viabilă la munca tradițională. Cu resursele potrivite, o bună organizare și perseverență, se transformă într-un stil de viață sustenabil și împlinitor. Chiar dacă nu oferă mereu siguranța unui job fix, aduce cu sine o formă diferită de libertate – una care, pentru mulți, devine neprețuită.

CITEȘTE ȘI: Prada cumpără Versace pentru 1,25 miliarde de euro

Foto: ID 70080487 © Puhhha | Dreamstime.com