Irina Schrotter, Romanian Creative Week: În epoca în care am intrat atât de abrupt, cea a inteligenței artificiale, doar creativitatea va face diferența
De 5 ani încoace, la Iași are loc cel mai important festival din România dedicat industriilor creative – Romanian Creative Week. Recent, evenimentul a devenit chiar cel mai mare festival de profil din Europa, iar Ministerul Culturii l-a adoptat ca proiect strategic, fiind singurul din regiunea Moldovei și al șaptelea din România, pe lângă Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), Festivalul Național de teatru (FNT), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Festivalul Astra Film (Sibiu), Art Safari (București) și Salonul Internațional de Carte Bookfest.
Ediția de anul acesta, care a avut loc între 14 și 25 mai, a adus laolaltă unii dintre cei mai importanți artiști români, designeri, arhitecți, antreprenori culturali și inovatori din România și din străinătate, în cadrul a 500 de evenimente. Cunoscutul artist român Mircea Cantor, câștigătorul prestigiosului premiu Marcel Duchamp (2011), a curatoriat prima sa expoziție în România – „Mâna mea este lingura ta. Te hrănește”. Aceasta va rămâne deschisă până pe 31 iulie la Baia Turcească.
Scriitorii Mircea Cărtărescu, Radu Vancu și Horia Roman Patapievici au susținut conferințe în fața unui public numeros, iar Mitropolia Iașiului a găzduit în catacombe, pentru prima dată, o expoziție de artă contemporană în cadrul căreia a expus și Vlad Nancă, artistul care reprezintă anul acesta România la Bienala de la Veneția.
Întregul eveniment este organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative, a cărei președintă este cunoscuta creatoare de modă Irina Schrotter.
Într-un interviu pentru Revista CARIERE, aceasta povestește cum s-a născut RCW și vorbește despre relevanța culturii în dezvoltarea unui oraș.
Irina, tocmai ai încheiat a 5-a ediție a Romanian Creative Week, un festival care a evoluat enorm de la un an la altul. Povestește-ne, te rog, cum s-a născut ideea acestui eveniment.
Romanian Creative Week a derivat din Romanian Fashion Week, eveniment pe care l-am organizat la Iași din 1999. După 12 ediții, în 2010, am decis că e momentul ca designerii români să iasă pe podiumurile internaționale. Au urmat 10 ani de prezență pe podiumurile de la Berlin și Viena și, în 2020, a venit momentul să ne întoarcem în România. Simțeam însă că moda nu mai e suficientă pentru public, și atunci am gândit un format fashion&friends și am adus alături industrii creative cu care noi, cei din modă, colaborăm. A venit pandemia și am reușit să organizăm prima ediție în 2021, imediat după ridicarea restricțiilor din cauza COVID-19. RCW a început cu 5 zile și 6 industrii creative. Am ajuns, după 5 ediții, la 12 zile și 13 industrii creative.
De ce tu și colegii tăi ați ales Iașiul pentru acest eveniment?
Pentru că eu sunt din Iași și cred că Iașiul merită și poate mai mult. Pentru că Iașiul oferă ceea ce alte orașe nu oferă. Are o infrastructură culturală decentă, un patrimoniu cultural și imobiliar generos și o administrație locală care a înțeles că doar cultura și educația pot face un oraș să crească și să atragă tineri.
Cum transformă un eveniment cultural un oraș?
În afară de faptul că îi dă viață, că trezește un oraș din adormire, evenimentele culturale sunt picăturile chinezești care formează și educă generațiile, le fac să viseze, să aibă curaj, să își descopere talente la care nu s-au gândit serios niciodată. Tinerii se întâlnesc, au subiecte și provocări care, inconștient, îi aruncă pe un alt nivel de evoluție. Fără evenimente culturale, nicio comunitate nu poate evolua. Schimbul de idei este baza dezvoltării și, ulterior, a prosperității oricărei societăți.
De ce este important să vorbim despre industriile creative, să le aducem mai aproape de publicul larg?
În epoca în care am intrat atât de abrupt, cea a inteligenței artificiale, doar creativitatea va face diferența. Idei noi, interdisciplinare, curajoase. Experimentele, greșelile umane vor conta. Viitorul e al creativității umane. Restul, încetul cu încetul, va fi preluat de roboți. Și aici aș putea afirma că am fost vizionari.
Care sunt principalele provocări în industriile creative din România?
Finanțarea, networkul profesional, încrederea în tinerii acestei țări. Toate, în egală măsură. Această țară trebuie să riște pentru a schimba traiectoria. Și nu e un risc nici prea mare și nici prea costisitor. Noi am demonstrat că se poate, că nu e scump și că avem rezultate chiar și pe termen scurt, așa cum le place politicienilor. Totul e să ai oameni onești care să gândească și să implementeze, care nu trăiesc din banii puși la dispoziție pentru acest gen de evenimente.
Pentru că te știm cu toții din industria modei, hai să vorbim puțin chiar despre domeniul în care ai devenit celebră. Ce s-a schimbat în această nișă de când ai început tu să activezi până în prezent?
E mai simplu acum să devii vizibil. Atât social media, cât și evenimentele de modă oferă mult mai multă vizibilitate decât o aveam acum 35 de ani. În rest, încă suntem în perioada de consolidare, perioadă care e foarte complicată în industria noastră.
Afară există finanțări pentru tipurile de business pe care le dezvoltăm noi în modă. Fonduri de investiții sau corporații care știu să facă un brand să crească. În România încă nu se uită nimeni la acest aspect. Statul investește prea puțin, prin programul de sprijin al exporturilor românești, și nu există o strategie. E păcat pentru că avem și calificarea necesară, și tradiție în domeniu, iar școala de modă românească e din ce în ce mai performantă. Trebuie doar un pic de deschidere din partea guvernamentală. Dar această deschidere trebuie să vizeze oameni sau structuri care au demonstrat că fac lucruri pentru breaslă, și nu pentru ei înșiși.
Cum reușiți să supraviețuiți, ca business de design vestimentar, în contextul monopolului deținut de brandurile fast fashion, când ne este atât de ușor să cumpărăm o bluză cu 30-40 de lei sau blugi cu 90 de lei?
Ne diferențiem prin calitatea produsului: atât design, cât și materiale, finisaje. Suntem proactivi, răspundem imediat cerințelor pieței. Am dezvoltat și rețeaua online. În rest, nu e deloc simplu. De 35 de ani rezistăm pe riscul și talentul nostru antreprenorial. Piața de modă e cea mai rapidă ca schimbare a produsului, dintre toate industriile. Cu 4 sezoane și capsule intersezon, nu e simplu să ții pasul. Am merita un pic mai multă atenție din partea decidenților politici pentru că am demonstrat, în acești ani, că știm ce facem.
De ce ar trebui să ne uităm mai mult către hainele create de designeri români versus branduri industriale?
Pentru că ne scot din rând. Ne diferențiază. Ăsta e jobul nostru, al designerilor. Aceste produse nu sunt pentru oricine, pentru că sunt destul de scumpe, dar reprezintă mereu acea mică plăcere vinovată pe care toți o merităm. Ne evidențiază personalitatea sau ne fac zilele mai frumoase. Pentru că atunci când te simți bine în hainele pe care le porți, viața chiar e mai frumoasă.
În urmă cu ceva timp, în 2008 mai exact, intenționai să candidezi la Primăria Iașiului, dar ai renunțat înainte de a te înscrie. De ce ai renunțat?
Am renunțat în favoarea candidatului dreptei pentru că prezența mea pe liste, ca independent, lua din voturile lui. Așa că am ales binele comunității, așa cum îl vedeam eu.
A rămas un gând care a revenit ulterior? Te-ai vedea făcând asta în viitor?
Nu, deloc. Se spune că trenul trece o singură dată prin gară. Eu mi-am oferit energia și ideile poate înaintea vremurilor, acum e rândul altora să facă pasul spre politică.
Foto: Irina Schrotter
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 298 | Iunie 2025
