„Munca temporară nu ar mai trebui privită ca o oportunitate de angajare de mâna a doua”

Munca temporară poate reprezenta, pentru persoanele care nu au experiență sau cele aflate în căutarea unui job, o șansă de a intra într-o companie și de a demonstra că merită să devină angajați permanenți. Totuși, românii nu prea par atrași de acestă posibilitate și văd în continuare munca temporară ca pe o oportunitate de mâna a doua.

Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a organizat marți, 18 martie, prima conferinţă din România dedicată muncii temporare, „Munca temporară – Beneficii pentru angajaţi şi angajatori”. Conferinţa a analizat provocările cu care acest sector se confruntă, în contextul socio-economic actual – european şi românesc, legislaţia din domeniul forţei de muncă temporare, precum şi beneficiile acestui tip de servicii pentru piaţa muncii.

„Ne dorim ca munca temporară să nu mai fie privită ca o oportunitate de angajare de mâna a doua. Vrem ca acesta să devină instrumentul la care companiile apelează în perioada de creștere”, a declarat Sorina Donisa, preşedintele ARAMT, asociație ce desfășoară circa 70% din activitățile de muncă temporară din România.

Potrivit ARAMT, peste 52.700 de persoane au fost angajate în regim de muncă temporară în România în 2013, cifra fiind aproape identică cu aceea din 2012 (52.214 angajaţi temporar) şi reprezentând aproape dublul celei din 2010, când se înregistrau 29.926 de angajați temporar.

„Ceea ce ne dorim este să implementăm o cultură a dialogului între ARAMT și toți partenerii implicați – autorități, mediul de afaceri, asociații profesionale, patronate, sindicate, mediul academic – cu ajutorul căreia să putem sprijini realizarea unor politici eficiente în domeniul pieţei muncii, a unor contracte flexibile şi fiabile, precum şi a unor sisteme adecvate de securitate socială, de formare a angajaților pentru a crește gradul de adaptabilitate al acestora la noile cerințe ale pieței. Vrem să contribuim la asigurarea unei tranziţii rapide de la școală la viața activă,” a adăugat Sorina Donisa.

Aproximativ 62% din angajările temporare au o durată de peste 3 luni, 29% durează între 1 și 3 luni și 9 % sunt pe termen scurt (mai puțin de o lună). Faţă de anul 2012, aceste ponderi ale perioadelor de angajare în totalul pieței de muncă temporară au înregistrat o creştere cu aproximativ 50% în ceea ce priveşte angajamentele de peste 3 luni, reducându-se semnificativ în ceea ce priveşte angajamentele sub o lună (-50%) şi cele între 1 şi 3 luni (-21%). Potrivit datelor membrilor ARAMT, în 2013 munca în regim temporar a fost mai răspândită în producție (34%) și servicii (35%). Domenii precum agricultura ocupă 5 procente din piața de muncă temporară, construcțiile – 2%, iar alte domenii – 24 %.

Membrii ARAMT derulează, conform estimărilor, circa 70% din activitățile de muncă temporară din România, înregistrând o cifră de afaceri de peste 216 de milioane de euro în 2013, cu aproape 40 de milioane de euro mai mult decât în 2012. Aceasta reprezintă o creștere cu peste 20% față de anul precedent și cu peste 60% față de 2010.

„ARAMT este asociaţia profesională care reprezintă industria agenţilor de muncă temporară din România. Munca temporară se bazează pe reglementările Directivei Europene cu privire la această industrie, care asigură un grad optim de flexibilitate atât pieţei muncii, cât şi angajaţilor, astfel încât aceştia să poată beneficia de echilibrul dorit între viaţa privată şi cea profesională. De asemenea, această activitate contribuie la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică, iar ţările care au implementat cu succes Directiva Europeană privind munca temporară şi care au o rată de penetrare de peste 2% a acestei industrii deţin o poziție competitivă superioară, din acest punct de vedere. Confederaţia europeană a furnizorilor de servicii de muncă temporară (EUROCIETT) sprijină demersurile ARAMT în promovarea acestei industrii în România” a declarat Annemarie Muntz, Preşedintele EUROCIETT.

Principalele aspecte concrete pe care prima conferinţa ARAMT dedicată muncii temporare le-a abordat au fost: condițiile legislative restrictive; confuzia dintre munca pe perioadă determinată și munca temporară; circuitul birocratic excesiv, când e vorba despre mobilitatea forței de muncă pe teritoriul UE; noile inițiative de modificare a legislației muncii temporare care pot reduce semnificativ acest sector de activitate; gradul scăzut de utilizare a muncii temporare de către antreprenorii români.