10 priorităţi majore ale mediului de afaceri pentru anul 2014

Consultarea a avut loc sub forma unui referendum în rândul participanţilor la eveniment, răspunzând peste 500 de întreprinzători, reprezentând cele mai performante întreprinderi din România, care au evidenţiat următoarele 10 priorităţi pentru mediul de afaceri:

Măsuri pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil IMM-urilor:

Asigurarea unui mediu de afaceri favorabil şi prietenos, a unui cadru legal stabil şi predictibil, bazat pe reducerea birocraţiei;
Aplicarea celor 3 componente ale reglementării inteligente (smart regulation) la nivel naţional, prin:
Realizarea sistematică a analizei cost-benficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM, a evaluarilor ex ante a impactului tuturor noilor reglementări şi ale modificărilor acestora;
Consultarea periodică şi sistematică a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor;
Evaluarea periodică a rezultatelor implementării noilor reglementări.
Continuarea procesului de simplificare a procedurilor administrative, cu reducerea cu cel puţin 10% a numărului de autorizaţii, avize, licenţe şi permise pentru agenţii economici;
Reducerea cu minimum 25% a numărului de plăţi fiscale pentru întreprinzători, care în România este cel mai ridicat din UE: de 3,42 ori mai mare decât media UE (România – 41 plăţi/an, media UE27 – 12 plăţi/an), de 10,25 ori mai mare decât în Suedia (locul 1: 4 plăţi/an) şi de 1,46 ori mai mare decât în Cipru (locul 26: 28 plăţi/an).

Adoptarea unei noi legi pentru întreprinderile mici și mijlocii

Care să asigure implementarea pe deplin la nivel naţional a Small Business Act (SBA) şi menţinerea pentru perioada 2014-2020 a cotei de cel puţin 0,4% din PIB pentru fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor de dezvoltare, a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local.

Relansarea procesului investițional

Prin modificarea şi completarea O.U.G. nr. 85/2008 privind stimularea investiţiilor, aprobată prin Legea nr. 78/2009, îmbunătăţirea cadrului legal privind schemele de ajutor de stat, cu modificarea criteriilor de acordare pentru a le face pe deplin accesibile IMM-uri, relansarea Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START, precum şi recapitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) şi Fondul Român de Contragarantare (FRC).

Reducerea fiscalității şi îmbunătăţirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, prin:

-Reducerea TVA de la 24% la 19%;
-Reducerii fiscalităţii asupra forţei de muncă cu 5 puncte procentuale;
-Menţinerea cotei unice de 16% şi neadoptarea de măsuri privind creşterea fiscalităţii;
-Acordarea pentru întreprinderile nou înfiinţate unei scutiri de impozit în primul an şi reducerea cu 50% a impozitului pe profit în cel de-al doilea an, cu obligativitatea de asigurare a funcţionării societăţii pe o durată de minimum 3 ani după finalizarea facilităţilor;
-Eliminarea penalităţilor de întârziere foarte mari privind creanţele bugetare (cu menţinerea doar a dobânzii de întârziere);
-Aplicarea aceluiaşi regim de penalităţi şi dobânzi de întârziere în cazul plăţilor întârziate din contractele de achiziţie publică şi pentru celelate obligaţii de plată către întreprinzători (rambursare TVA, etc.);
-Îmbunătăţirea reglementărilor privind scutirea impozitului pe profitul reinvestit;
-Reglementarea principiului "in dubio contra fiscum", potrivit căruia în caz de orice dubiu asupra normei aplicabile, susceptibilă de interpretări ambigue sau multiple, sau privind existenţa faptului impozabil sau naturii acestuia, să se aplice situaţia cea mai favorabilă contribuabilului, pentru ca acesta să nu fie sancţionat pentru imperfecţiunile cadrului normativ;
-Îmbunătăţirea reglementărilor privind controalele, pentru exercitarea cu prioritate a funcţiei preventive a controlului, cu informarea corespunzătoare şi stabilirea de avertismente prealabile sancţiunilor pecuniare în cazul microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control, eliminarea practicilor controalelor şi amenzilor excesive pentru IMM-uri.

Îmbunătățirea absorbției fondurilor structurale

Prin respectarea strictă a termenelor de finanţare prevăzute în contracte, finanţarea în întregime de la bugetul statului a cheltuielilor efectuate, care vor fi ulterior rambursate de CE, inclusiv garantarea creditelor bancare necesare cofinanţării beneficiarilor proiectelor finanţate din fonduri structurale.

Fonduri similare cu cele din Uniunea Europeană

Crearea lor prin intermediul programelor finanţate din fondurile europene, alocate pentru perioada 2014 – 2020 privind:
-Fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri;
-Fonduri de micro-granturi şi micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi serviciilor în mediul rural;
-Fonduri cu capital de risc pentru finanţarea IMM-urilor/start-up-urilor inovative şi a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puţin parţial din fondurile europene şi cele de la bugetul statului.

Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, prin:

– valorificarea de către România a Deciziei Consiliului Europei de a sprijini IMM-urile prin sistemul de garantare a creditelor acestora şi înscrierea în program până la 31.12.2013;
– susţinerea înfiinţării unei bănci speciale dedicate IMM-urilor sau a programelor speciale de creditare a micilor întreprinzători;
– instituirea, potrivit practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, dupa model francez, care să asigure realizarea a 3 scopuri: creşterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluţii întreprinderilor, în special sectorului IMM, pentru a obţine finanţări de la bănci şi sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme nerezolvate majore.

Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat

Dat fiind faptul că România înregistrează cel mai redus nivel (din 21 state analizate din UE) al ponderii salariaţilor din sectorul privat în total populaţie (13,76%), fiind cu 14,73 p.p. mai mică decât cea a Elveţiei (locul 1: 28,49%) şi cu 12,82 p.p. mai mică decât cea a Danemarcei (locul 2: 26,57%).

-Continuarea flexibilizării pieţei muncii din România, concomitent cu adaptarea de măsuri de stimulare a înfiinţării de noi locuri de muncă, de ocupare a persoanelor defavorizate şi de creştere a productivităţii muncii.

-Reducerea cu 50% a contribuţiilor sociale (pentru o perioadă de 1 an în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani) pentru persoanele nou angajate cu vârsta de sub 25 de ani sau de peste 55 de ani, precum şi lucrătorii necalificaţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 55 de ani – devine neutră fiscal dacă sunt create la nivelul unui an 5.900 noi locuri de muncă (2,42% din forţa de muncă potenţială adiţională şi cea şomeră, dar neînregistrată);

-Scutirea de la plata contribuţiilor sociale (pentru o perioadă de 1 an în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani) pentru persoanele nou angajate care la acel moment erau şomere – devine rentabilă de la un nivel de 4,03% din şomerii înregistraţi (18.825 noi locuri de muncă)4.

Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice

Pentru creşterea accesului IMM-urilor:
-Reglementarea unor prevederi speciale pentru IMM-uri: obligativitatea împărţirii în loturi mai mici a obiectului achiziţiei pentru a fi accesibil IMM-urilor, garanţii de participare şi bună execuţie mai mici pentru IMM-uri, simplificarea procedurii privind acordarea de avansuri, etc.;
-Reglementarea în regim de urgenţă a obligaţiei de plată a valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu sancţiuni ferme (dobânzi şi penalităţi echivalente cu cele pentru datorii bugetare), cu transpunerea Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale (reformare), al cărei temen maxim de transpunere expiră la data de 16 martie 2013.

Susținerea distribuției și comercializării produselor IMM-urilor

-Extinderea măsurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor către toate IMM-urile furnizoare – din industria uşoară, mobilă, produse chimice, etc., care va stimula creşterea producţiei industriale autohtone şi va reduce importurile;
-Instituirea unei reţele de colectare în vederea distribuţiei produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari, cu implicarea financiară a fondurilor UE;
Instituirea obligativităţii pentru marile lanţuri de magazine de a asigura un spaţiu minim de desfacere (30%) pentru prezentarea şi comercializarea produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari;
-Dezvoltarea reţelelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri, a portalurilor de soluţii pentru IMM, susţinerea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;
-Susţinerea dezvoltării organizaţiilor IMM-urilor, pentru asigurarea de servicii complexe, adaptate specificului micilor întreprinzători.