Ce faci când şeful îţi trasează sarcini absurde?

În realitate, nu este vorba decât despre oameni care au viziuni diferite. Totul poate părea absurd pentru cineva care nu are tangenţă cu un domeniu. De exemplu, pentru un antreprenor sau un freelancer, poate fi de neconceput ca cineva să petreacă zeci de ore pentru a face nişte rapoarte care să ajungă la cineva din altă ţară şi care, cel mai probabil, oricum nu vor fi citite mai mult de 10 minute. Poate nici chiar cel care le face nu înţelege de ce. Cu toate astea, le face pentru că aşa i-a cerut şeful. E absurd? Poate ca da. Le face? Categoric, dacă vrea ca evaluarea să fie bună.

Ceea ce vreau să spun este că nu e o problemă a şefului sau a subalternului, că sarcina poate părea absurdă în funcţie de cel care se uită la ea. Şi atunci cum procedam, nu? Păi să intrăm şi noi în paşii magici care rezolvă orice problemă.

Primul pas este acela de a înţelege. Nu ai nevoie să înţelegi cum ţi se pare ţie problema, ci cum i se pare şefului. De ce vrea să faci acel lucru, de ce este convins că aşa este bine. Apoi, încearcă să rezişti tentaţiei de a-i spune că nu îşi merită funcţia. Asta nu va rezolva problema. Mai degrabă, cere cât mai multe informaţii, încearcă să vezi dacă nu cumva are şi el dreptatea lui. În definitiv, fiecare problemă are mai multe metode prin care poate fi rezolvată.

Pasul al doilea este acela de a îţi da toată silinţa să faci treaba cât mai bine. Asta înseamnă să faci tot ce ţi se cere dar să încerci şi varianta ta. Da, asta înseamnă să munceşti de doua ori, însă merită dacă tu eşti convins că ai dreptate şi dacă vrei să îi dovedeşti asta. La final, îi arăţi ambele rezultate şi îi argumentezi de ce alegerea ta este mult mai bună. Dacă nu reuşeşti să te convingi nici pe tine, poate că el a avut dreptate şi atunci trecem în etapa următoare.

Citeşte mai mult pe hrmanageronline.ro