Managementul vechi al livezilor tradiționale le-a adus succesul

István a înființat Asociația Fructul Secuiesc împreună cu alți 38 de membri, fermieri din zona Odorhei, preocupați de protecția și folosirea sustenabilă a varietăților tradiționale de fructe din zonă. Deși sunt componente importante ale biodiversității din Munții Carpați, au fost neglijate și, din acest motiv, au ajuns aproape de dispariție, fiind înlocuite în mare parte a țării cu varietăți moderne/intensive. Protecția acestei părți importante de biodiversitate a devenit o necesitate absolută pentru toți cei care s-au implicat în colectarea de informații, în identificarea locurilor și a varietăților existente. Ideea asocierii a fost astfel iminentă și s-a născut din dorința de a proteja și multiplica varietățile tradiționale, dar și de a genera venituri în comunitățile implicate în protecția acestor valori naturale.

„Prin intermediul asocierii am reușit să realizăm o platformă de colaborare a fermierilor, de care ei pot profita atât din punct de vedere profesional, cât și financiar. Ca urmare, cei care doresc să-și reînnoiască livezile proprii cu varietăți vechi au la dispoziție informații specifice cu privire la sursele din care își pot procura material seminal, despre modul de altoire, îngrijire, precum și la pretabilitatea fiecărei varietăți în cadrul activității de procesare. În dimensiunea economică am reușit ca din merele care înainte se vindeau la preț de nimic să obținem produse foarte gustoase care asigură venituri familiilor rurale pe tot parcursul anului.”

Rețete păstrate de la părinți și bunici

Capitalul inițial cu care au demarat această inițiativă a fost în primul rând legat de natură, de diversitatea care s-a păstrat întâmplător în special în zonele deluroase ale munților Carpați. La acesta s-au adăugat omul și cunoștințele lui despre modalitățile vechi de «management» al unei livezi tradiționale.

Pentru a lansa o infrastructură de proporții medii, Asociația Fructul Secuiesc a obținut finanțare pentru un proiect depus la Fondul Norvegian, implementat în perioada anilor 2009-2011. Având în vedere caracterul sezonier pronunțat al activității lor economice, nu au apelat la credite, ci au încercat să se descurce prin propriile eforturi. Astăzi, pe lângă Manufactura de procesare de gemuri, siropuri și sucuri de la Lupeni, ei se pot mândri și cu Centrul de procesare de fructe de pădure și ciuperci de la Zetea, tot din Harghita, înființat în anul 2012 cu un suport profesional și financiar din partea Fundației pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc și Fundației Româno-Americane din București.

Asociația procesează îndeosebi fructe și, într-o mică măsură, și legume, datorită cererii tot mai mari de sucuri naturale obținute din acestea. Fructele de livadă sunt cultivate de fermierii din zonă. Ca modalitate de suport a extinderii și conservării varietăților tradiționale, unitatea de procesare preia și procesează doar fructe provenite din aceste varietăți vechi, stimulându-i astfel pe fermieri să se aventureze cu mai mult curaj în extinderea livezilor intrate pe sistem extensiv de cultură. Fructele de pădure și ciupercile sunt colectate de persoane provenite din comunități sărace (romi, de exemplu), prin intermediul și cu avizul composesoratelor de păduri – organizații-partenere cu rol atât în procesul de achiziție de materie primă, cât și în procesul de diseminare a informațiilor și deprinderilor legate de protecția pădurilor.

Producții mici și esențe tari la Lupeni și Zetea

Unitatea de la Lupeni este localizată într-o zonă cu o veche tradiție în cultivarea fructelor de livadă și are o capacitate de procesare de aproximativ 500-600 de tone pe sezon, iar centrul de la Zetea a fost amplasat într-o zonă acoperită preponderent de păduri, având o capacitate de procesare de 40-60 de tone pe sezon din fructe de pădure și ciuperci.

Având în vedere caracterul nonprofit al organizației, precum și cel sezonier al activității, cheltuielile de personal au fost optimizate la maximum. În afara sezonului, trei angajați permanenți asigură livrările către clienți, participarea la târguri și evenimente publicitare și vânzările la fața locului în unități. Activitățile sunt asistate și de membrii organizației, în sistem de voluntariat, una dintre condițiile de bază pentru menținerea statutului de membru fiind chiar prestarea a cel puțin 30 de ore de voluntariat pe an. În sezon, asociația angajează persoane care se implică în procesarea directă, precum și zilieri, numărul total al muncitorilor fiind de aproximativ 50-55 de persoane la cele două unități de procesare.

„Dacă dezvoltarea businessului pornește de la premisa înțelegerii nevoilor locale, a oportunităților oferite de resursele naturale locale complementate de cunoștințele localnicilor, toate acestea, combinate cu perseverența unui lider care angrenează comunitatea, vor da rod numaidecât”, spune István Már, Fondatorul Asociației Fructul Secuiesc.

Tradiția este respectată atât prin folosirea exclusivă a varietăților străvechi de fructe ca materie primă pentru procesare, cât și prin rețetele păstrate de la părinți și bunici, care conservă aroma și caracterul sănătos al fructului. În materie de inovație, au realizat investiții prin care pot spori cantitățile obținute, fără să deprecieze calitatea produselor finite. „În cazul nostru, combinația tradiției cu inovativitatea au fost materializate prin ridicarea la un nivel mai înalt de productivitate a clasicelor bucătării țărănești, care au fost și sunt locurile de baștină ale gastronomiei din zilele noastre.”