Managerii care își scriu singuri evaluările: joc de ego sau exercițiu de claritate?

Scrierea propriei evaluări profesionale poate părea, la prima vedere, un exercițiu de autosuficiență. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe organizații încep să încurajeze această practică, nu ca un moft de leadership, ci ca un instrument de maturizare profesională. Climatul organizațional este din ce în ce mai centrat pe auto-reflecție, responsabilitate și dezvoltare continuă, iar managerii care își analizează propriile rezultate ar putea reprezenta chiar o nouă paradigmă a leadershipului autentic.

„Autoevaluarea nu este un simplu joc al vanității, ci un exercițiu de responsabilitate profesională. Atunci când este făcută cu onestitate, devine un instrument valoros de clarificare a direcției și de conștientizare a impactului managerial”, explică Corina Neagu, fondator DARE – Development Advice & REsources, trainer și consultant în resurse umane.

Între ego și asumare

Criticii ar putea afirma că această practică riscă să devină o colecție de auto-laude, o deformare subiectivă a realității, menită să impresioneze superiorii. Însă, susțin specialiștii în resurse umane, o astfel de abordare este ușor de demontat într-un proces de evaluare obiectivă, care include feedback din mai multe surse și indicatori măsurabili de performanță.

„Managerii care aleg să se autoevalueze sincer se confruntă nu doar cu realizările lor, ci și cu limitele, greșelile și deciziile pe care le-au luat. Acest proces este, în esență, un act de curaj și claritate interioară. Nu este despre cum să ieși bine în poză, ci despre cum poți să faci mai bine ceea ce faci”, subliniază Corina Neagu.

Nu înlocuiește evaluarea formală

Scrierea propriei evaluări nu înlocuiește evaluarea formală, ci o completează. Este o invitație la luciditate și dialog deschis între manager și organizație. Ce obiective au fost atinse? Ce obstacole au fost subestimate? Ce decizii ar fi putut fi diferite? Astfel de întrebări nu pot primi răspunsuri autentice decât dintr-o poziție de onestitate față de sine și față de echipă.

Această abordare devine cu atât mai relevantă în contextul tendințelor moderne de leadership, care pun accentul pe inteligența emoțională, capacitatea de reflectare și abilitatea de învățare din eșecuri. Mai mult decât atât, autoevaluarea poate contribui la consolidarea culturii organizaționale bazate pe transparență, încredere și dezvoltare continuă.

Un lider care învață să se privească fără mască

„Un manager care își scrie singur evaluarea este, în cele mai bune cazuri, un lider care învață să se privească fără mască, fără scuze și fără ambalaje inutile. Este, dincolo de toate, un semn de maturitate și echilibru profesional”, afirmă expertul.

Între joc de ego și exercițiu de claritate, autoevaluarea managerială se dovedește că este, în esență, un test de autenticitate. Cei care îl trec cu adevărat nu sunt neapărat cei mai buni, dar sunt, fără îndoială, cei mai conștienți de cine sunt și încotro se îndreaptă.

CITEȘTE ȘI: De la trend la imperativ în business

Foto: ID 102901101 | Business ©Piotr Adamowicz | Dreamstime.com