„Profa” de studii media de la o școală privată care a pus Clujul pe harta excelenței

Li se spune „millennials” și ei sunt generația de la care România mai are speranța că ceva mai poate să se schimbe în bine. Din această categorie face parte şi Ana-Maria Huluban, care predă disciplina de studii media. În februarie se împlinesc 7 ani de când lucrează la Transylvania College, din care aproape 5 ani în calitate de profesor de A Levels Media Studies (clasele 11-12).

S-a hotărât că vrea să fie profesor după vreo doi ani în care, ca orice tânăr care își căuta drumul, avea două joburi în paralel. Era educatoare asistentă la grupa pregătitoare și graphic&web designer, fotograf și videographer la departamentul de marketing al școlii private unde lucrează și în prezent.

În acelasi timp, pe o perioadă de 2 ani, a lucrat ca freelancer în diverse proiecte de web și graphic design internaționale și mereu ca artist vizual.

M-a frapat aparenta apropiere de vârstă dintre Ana-Maria și eleva sa, Chiara Ferrari, care a primit cea mai mare notă din lume la examenul Cambridge de studii media. Aşa că am vrut să aflu care este relația profesor-elev în cazul acesta? Cât de „ascultători” sunt elevii când au în fața lor o persoană apropiată de vârsta lor ?

„Într-adevăr, în fotografie, apropierea de vârstă pare mică, dar sunt peste 12 ani între noi. Apropierea de vârstă e benefică, mai ales în cazul meu, de profesor de media, în care trebuie să fiu mereu la curent cu noile challenge-uri, app-uri, cu hashtag campaigns, vloggeri sau alte trend-uri care apar zilnic în mediul online și social media. Încerc să păstrez mereu un echilibru între discuții despre subiecte «trending» care îi interesează pe elevi și dimensiunea academică, critică, adusă tocmai acelor subiecte”.

Ana-Maria recunoaște că la început era prea permisivă și nesigură în setarea limitelor, însă treptat a dobândit tot mai multe abilități necesare.

„Am învățat că profesorul nu este prietenul elevilor, ci un ghid foarte bun în procesul de învățare, un susținător al lor care știe când să fie ferm și să impună anumite reguli benefice lor și să fie înțelegător când e nevoie de compromisuri logice. De asemenea, elevii au un simț acut pentru profesorii nepregătiți sau nesiguri pe ei, astfel că, dacă nu îți faci și tu temele bine cu siguranță în timp vei pierde încrederea lor.”

Astfel, ea crede că elevii sunt «ascultători» atunci când și ei la rândul lor sunt ascultați, când ceea ce se discută și se învață la școală este relevant, logic și util pentru viața lor de zi cu zi.

Rezultatele obținute de elevi arată productivitatea profesorului

Profesorul este cel care “descifrează” conținutul unui curs și cerințele examenului, iar apoi ghidează elevii în dobândirea abilităților și cunoștințelor necesare pentru examen. Să ai recunoașterea internațională a muncii tale iar unul dintre elevii pe care i-ai pregătit să primească „cea mai mare notă din lume” la un examen Cambridge de studii media, cred că nu e lucru puțin.

„În timpul orelor, elevul este cel care face 80% din muncă după ce a primit resursele și indicațiile potrivite de la profesor. Astfel, cred că e totuși greu de estimat implicarea fiecăruia. Mai degrabă cred că implicarea de 100% atât din partea elevului cât și a profesorului este necesară, deși asta poate nu se observă în timpul orei exclusiv, procesul de pregătire necesitând și muncă individuală acasă, în orele libere. Nu cred că sunt «altfel» după standardele pe care orice profesor ar fi bine să le urmeze. Aportul meu adus succesului Chiarei este dorința de a îmbunătăți mereu tot ceea ce fac, atât pregătirea materialelor didactice, a activităților, cât și a relației construită zi de zi cu elevii”.

Ana-Maria este convinsă că tinerii au nevoie din partea societății, a școlii și a părinților de cât mai multă sinceritate care să contrabalanseze nesiguranța, epatarea, superficialitatea și lipsa de substanță, promovate tot mai mult în ziua de azi, mai ales prin canalele de social media.

Huluban vorbește cu pasiune de munca sa și spune că își doreste să pună umărul alături de ați profesori din țară la realizarea primului curriculum de educație media adaptat pe diferite vârste, mediului românesc.

„Am reuși astfel cu ajutorul colegilor mei profesori din țară să contracarăm fenomenul nefast al știrilor false (fake news) învățând elevii cum să gândească și să analizeze critic mesajele media cu care se întâlnesc zi de zi, atât ei dar și părinții și bunicii lor. Totodată, cu ajutorul acestui curriculum nou, propaganda mediatică – fie ea benefică sau nocivă, infuzată inevitabil în toate aspectele vieții: advertising, entertainment, structuri guvernamentale și politice, educație și jurnalism – poate fi demascată, înțeleasă și analizată”.

Millennials, generația cu cea mai mare înclinație către fericirea individuală

Se încadrează în generația pe care sociologii o descriu ca având cea mai mare înclinație către fericirea individuală.

„Nu știu dacă este o caracterizare bună pentru întreaga mea generație, cel puțin eu nu simt că este pentru mine în totalitate. Într-adevăr am simțit cumva acea criză în conștientizarea faptului că trebuie să devin adult, responsabil de mine, poate mai târziu decât generațiile precedente. Datorită noilor tehnologii și a internetului tot mai multe idei ale altor culturi dominante, precum cea americană, ajung să fie adoptate direct și la noi în țară, astfel că această înclinație către fericirea individuală se observă tot mai mult. Dar cred că această atitudine este cultivată și de către părinți. În cazul meu, pot să spun că acum reușesc să ajung și eu la zi cu acest mod de a privi lumea și să acord o mai multă atenție împlinirii și bunăstării mentale și fizice personale. Bunăstare pe care apoi o investesc în susținerea unei posibile fericiri colective, a comunității.”

Ce vrei să faci când vei fi mare

Învățătoare acesta era răspunsul pe care îl oferea mereu Ana-Maria Huluban, la clasica întrebare legată de “ce vrei să fii când vei fi mare”. „Îmi doream să îi învăț pe copii, fiind influențată și de faptul că educatoarea mă lasă uneori să îi supraveghez pe colegii mei sau eram mâna dreapta a învățătoarei în școală primară. Uneori mai voiam să fiu avocat, psiholog, fotomodel/designer. Cred că până la urmă le-am îmbinat pe toate în cea de profesor”.

În timpul facultății și-a dorit să urmeze un master la Facultatea de Artă din Berlin, mai ales pentru un studio de cercetare care îmbina arta cu știința. Apoi și-am dorit să urmez un Master la Universitatea din Sorbona. Dar a amânat toate acestea din anumite motive personale.

„Am terminat studiile aici și treptat mi-am găsit un loc care momentan nu mă mai «lasă» să plec. Cred că în cazul meu e mai relevant ce anume mă face să rămân. Simt ca am ceva important de realizat și că pot lua parte la niște proiecte menite să aducă o schimbare foarte bună în societatea românească. Nu sunt sigură cum voi reuși, dar îmi doresc să încerc”.

În ce privește elevii săi, Ana-Maria spune că are frecvent discuții pe tema carierei. „E nevoie de un echilibru financiar pentru a-ți susține pasiunile, dar tocmai pasiunea pentru ceea ce faci este condiția necesară succesului, astfel inevitabil va apărea și recunoașterea muncii sub formă de bani. Purtăm multe discuții individuale înainte de alegerea universității, punând în balanță plusuri și minusuri legate chiar de oraș, de mediul academic, de oportunități de angajare”.

Ce ar trebui să se schimbe în sistemul de învățământ de stat

Ana-Maria este optimistă și crede că sistemul de învățământ de stat nu are doar profesori blazați, cărora nu le pasă de elevii lor. „Eu am întâlnit mulți profesori de la școli de stat care participau la cursuri de dezvoltare profesională nu doar pentru credite și adeverință. Sunt pasionați, într-o continuă perfecționare și dornici să aducă o schimbare, să facă cu adevărat o diferență, pentru elevii lor”.

„Profa de media” spune că spre deosebire de ea, colegii din sistemul de stat se plâng de dificultăți în atingerea obiectivelor sau organizarea de activități care ar putea îmbogăți programa școlară și ca de obicei sunt legate de birocrație sau sistemul de reguli.

„Cred că profesorii își doresc și merită să fie ascultați, ei cunosc cel mai bine elevii și care le sunt nevoile la clasă, deci schimbarea trebuie să vină de la cei direct implicați: elevi, profesori, părinți”.